Totul la persoana întâi

     Fiecare persoană se raportează la sine când dorește ceva anume, fără a se gândi și la cei din jur. Mereu auzim expresia eu vreau care de fapt este un mesaj ce poate fi considerat impunător. Dar nu este chiar așa, fiind doar expresia unei dorințe sau a unei iluzii.

    În unele companii, când se pregătește o lucrare, unii conducători spun că trebuie să facem dar nu se referă la o echipă compactă, ci doar la cel căruia i se adresează și trebuie să execute lucrarea.

     La școală când se conjugă verbul a vrea,  la persoana întâi are o altă intonație față de celelalte persoane. Copilul este pregătit pentru viață, precum a văzut că se întâmplă în jurul său.

    Acel EU ține de stima de sine a fiecărui individ. Cei cu o stimă de sine scăzută intră în depresie și vor fi mereu conștienți că nu sunt capabili să facă lucruri mărețe sau să treacă peste linia trasatî celor care nu se apreciază. Persoanele cu stima de sine mare sunt pregătiți pentru a rezista problemelor care le apar în cale și să treacă peste ele, demonstrând că omul își clădește viața, ci nu el se lasă condus la valurile vieții. Acesta este sensul real al percepției despre el, despre omul pa persoana întâi.

   Omul trebuie să gândească conform propriei concepții dar nu trebuie să privască viața prin ochelari de cal. El nu este singurul care deține adevărul suprem, realitatea ideală ci doar o ființă care gândește și prin logica deducției găsește soluții optime sau preia ideile mai bune ale celor din jur.

Cugetări

Omul trebuie să tindă spre înălțime ca un copac, dar să nu-și lase idealurile și bunătatea, precum unii

copaci își pierd ramurile….

 

Nu trebuie să alergăm după timp, ci acesta trebuie doar să ne însoțească pe cărările vieții.

Fiecare mâine reprezintă nu doar o nouă zi, ci o nouă viață!

Dacă nu trăiești în prezent degeaba îți reamintești trecutul pentru că viitorul poate nu va mai fi….

Ce poți face azi nu lăsa pe mâine, doar dacă nu ești sigur că acel lucru nu este necesar, sau util!

Nu uita să trăiești pentru că eternitatea înseamnă odihna unui suflet, care trece într-o altă lume, iar cei din urma ta, își vor aminti de faptele, gândurile și omenia ta! 

Deziluzii

     Omul nu este perfect, din acest motiv el nu este intangibil. Fiecare gresește dar contează reacție imediat următoare. Deziluzia și decepția nu trebuie să devină paranoia și să influențeze comportamentul uman.

    Din greșeli se învață și fiecare lecție este un pas înainte spre perfecționare dar nu și spre perfecționism. Deziluzia nu trebuie să trăiască alături de alte sentimente omenești pentru că poate duce spre îmbolnăvirea sufletului.

    Ideal ar fi să învățăm și din greșelile altora dar din păcate, aceasta ține doar de școala vieții și de modul în care reușim să interpretăm ceea ce soarta ne aduce în prim planul existenței noastre.

   Este normal ca deziluzia să apară din când în când pentru că suntem oameni și avem posibilitatea de a discerne și de a remedia ceea ce am greșit sau cineva ne-a dezamăgit.

    Dacă toate în viață ar fi perfecte, atunci am crede că suntem în RAI și totul ar fi banal….

Banc – La Mall

La Mall, o damă bine se suie pe cântarul cu fise, vâră o monedă şi citeşte: 60 kg.

Lasă poşeta lângă cântar: 58.

Îşi scoate ghetuţele şi le pune lângă poşetă: 56.

Dezbracă hăinuţa şi-o aşează peste ghete: 54.

CLING…şi cântarul se-nchide.

„Domnişoară, poftim fise!”…se aude un cor de bărbaţi din spatele ei…