O afacere profitabilă

Lumea de astăzi se confruntă cu mai multe probleme cauzate de locuitorii de pe Terra. Unii din ignoranță, alții din dorința de profit și căștig, au neglijat planeta și schimbările climatice, lipsa unor resurse au dus la multe terorii care tind spre scenarii apocaliptice.

Totuși, dacă omul intervine și se implică, se pot salva mai multe generații și Pământul poate fi regenerat și durabil.

Sustenabilitatea reprezintă capacitatea de a exista și de a se dezvolta în prezent fără a epuiza resursele naturale pentru viitor. Precum se cunoaște, resursele sunt finite și trebuie folosite într-un mod corespunzător pentru a se asigura că sunt suficiente pentru generațiile viitoare, însă fără a scădea calitatea vieții actuale. O societate care se bazează pe comunități, companii și oameni, pentru a fi durabilă trebuie sa fie responsabilă social, astfel încât să se concentreze pe protecția mediului și echilibrul dinamic în cadrul sistemelor  umane și naturale. Deci se poate spune că principiile durabilității sunt: protecția mediului, dezvoltarea socială și dezvoltarea economică.

În prezent se reciclează componente electronice și electrocasnice, sticla, fierul și alte aliaje, hârtia, pet-urile … dar sunt multe ale obiecte care pot fi reciclate și folosite pentru salvarea planetei. Hainele sunt componente vitale în existența omului.

Dacă un articol de îmbrăcăminte este fabricat din lână care provine în procent de 100 % din surse sustenabile, acesta poate fi ușor reciclat. Însă dacă este fabricat din doar 40 % bumbac, 20 % poliester și 40 % lână, nu mai poate fi reciclat în mod corespunzător, pentru că trebuie separate fibrele amestecate.

Pentru a demara o asemenea activitate este nevoie de constuirea unor hale metalice. O hala de producție trebuie să fie separată de hala de birouri și de o altă hală, care să fie anexa pentru instalațiile tehnice: post de transformare, centrală termică, camera de compresoare, generatoare de aburi, stația de apa și instalatiile de climatizare.

Sursa: Frisomat

În hala de producție trebuie să existe utilaje care prin procesul tehnologic să recunoască tipurile de fibre, să le separe, să le spele și să le pregătească pentru reutilizare sau distrugere.

În cadrul acestor procese este nevoie de curent electric, abur, apă pentru spălare și aer comprimat pentru comenzi mecanice, hidraulice la utilajele ce răspund comenzilor date de programatoare și cipurile montate în utilaje.

Hala construită trebuie să fie de asemenea una etanșă, sustenabilă, astfel încât să nu existe pierderi de căldură. După un proiect bine elaborat de către specialiștii de la Frisomat, se poate trece la realizarea acestuia, construit eficient și economic..

Avantajul fiabilității și a durabilității constă în utilizarea materialelor și a montajul de calitate, prin care se asigură eliminarea și/sau reducerea costurilor de mentenanță pe toată durata de utilizare a halei metalice.

Sursa: Frisomat

Construcțiile din oțel laminat la rece necesită cu 30% mai puțin oțel, fiind, cu toate acestea, solide și durabile. Compania Frisomat folosește în procesul de fabricație aproximativ 50% energie provenită de la panouri solare. Această companie folosește puțin oțel și reduce deșeurile la minimum. De asemenea, specialiștii cunosc faptul că oțelul este 100% reciclabil. Fiind un sistem constructiv modular, posibilitățile de îmbinare sunt diverse, acoperind o gamă foarte largă de nevoi.

Elementele constructive din oțel laminat sunt ușoare și rezistente, astfel se obține o economie la costul transportului (plata se face cost/tona transportată), la montaj (nu necesită utilaje grele de manipulare și are rapiditate la asamblare), timp scurt de realizare a întregului proiect. Hala metalică poate fi proiectată, produsă, transportată și montată de către Frisomat.

Țesăturile din bumbac cultivat în mod sustenabil au nevoie de cantități mari de apă și doar cânepa este un  materialul care necesită mai puțină apă pentru producție. Energia electrică se poate reduce prin folosirea eficientă a instalațiilor și utilajelor care fac parte din procesul de fabricație al produselor finite.

Prin etanșeitatea și rezistența halelor, căldura se păstrează și poate fi conservată, transformându-se  printr-un proces de recuperare a căldurii în energie electrică. Pe hale se pot amplasa panaouri solare, care pot aduce un plus de energie regenerabilă.

Centrala termică și instalațiile de climatizare funcționează la o capacitate redusă, fiind programate să asigure o temperatură constantă, indiferent de anotimp.

Sursa: Frisomat

Cele mai mari costuri sunt cele legate de aerul comprimat. În funcție de presiunea aerului necesar, consumul de energie crește și concomitent și costul energetic. Soluția ideală este utilizarea unui programator bazat pe “Control Adaptive 3-D”advanced” care detecteaza pierderile de comutatie (porniri/opriri), pierderile asociate modului de control și flexibilitatea presiunii. Pentru a asigura eficienta energetica optimă, programatorul analizeaza continuu raporturile dintre factorii determinanți și calculează predictiv valoarea optimă dintr-o gamă de posibilități și comandă compresoarele în consecință. Factorul decisiv pentru acest calculul adaptiv al comutării compresoarelor este presiunea necesară, care este menținută la o valoare cât mai scazută posibil dar utilizabilă în sistem. Programatorul lasă în funcțiune atâtea compresoare câte sunt necesare în acele momente, celelalte fiind oprite, reducând astfel consumul energetic.

Astfel, printr-o afacere bazată pe obiective și premize ecologice, se pot realiza lucruri frumoase și se protejează mediul, se dezvoltă societatea și comunitatea din zonă iar dezvoltarea economică a companiei se bazează pe principii de saving nu de restricții sau reduceri. O analiză completă duce spre soluții clare și țeluri îndeplinite cu succes.

Acest articol a fost scris pentru SuperBlog 2021.

Toamna este așa cum o vedem noi

Brr, ce frig este! Sunt aproape zero grade afară, dar simt frigul care-mi pătrunde în oase. Îmi pun mâinile în buzunare, îmi îndrept capul și privirea spre pământ mărind pașii. Văd trecând pe lângă mine niște umbre, care presupun că sunt oameni. Ajung în stația de autobuz și mă ascund în spatele unui copac dezgolit de hainele care s-au împrăștiat pe trotuar.

Arunc priviri scurte spre stânga, încercând să observ și să mă bucur de venirea autobuzului pe care-l aștept. Geaca mea neagră prinde culoare datorită unei frunze îngălbenite care-mi pică din cer. Of, Toamnă, de ce ai venit?

În contrast cu frigul și cu anotimpul pe care-l străbatem, o femeie elegantă trece relaxată printre oamenii din jur. Poartă o geacă roșie care emana fericirea, iar cizmulițele negre sunt asortate cu fustița verde, primăvăratică, care-i scot în evidență corpul perfect. Deși era trecută de 40 de ani, arăta mult mai tânără și mai energică decât mulți dintre noi, comparativ chiar cu unii adolescenți. Ea îmi surprinde privirea, îmi zâmbește și mă salută. Uimit, îi răspund cu un sunet oarecare după care sunt salvat de sosirea autobuzului.

După o nouă zi obositoare la servici, trec prin același peisaj monoton, specific zilelor gri-cenușiu, de Toamnă. Când eram copil mă bucuram de acest anotimp, în care gospodarii își culegeau recoltele, dar astăzi este doat o perioadă tristă care aduce boli precum răceli și gripe.

După ce m-am căsătorit, când ajungeam acasă și-i spuneam soției că mă doare capul, ea imediat venea cu o pastilă. Dacă mă durea gâtul, avea și pentru această boală un alt medicament naturist. În primele luni de la căsătorie, aveam pastile și vitamine nenumărate, dar uitam să le utilizez conform unui program bine stabilit. Încet dar sigur, am renunțat la pastile, dar nu pentru că sunt mai sănătos ci pentru că sunt… mai bărbat, adică nu mă plâng de dureri.

Totuși nu am reușit să simulez o stare bună de sănătate și astăzi, astfel că am ajuns cu greu acasă. După ce mi-am dezbrăcat geaca, am scos puloverul din rucsac și mi-am descheiat cămașa, am luat loc în pat. Eram terminat pentru că de la frigul de dimineață, la căldura de după prânz, nasul înfundat și durerea de gât își făceau de.. cap. Mai și strănutam, în reprize de câte două trei ture.

Mă gândeam să dorm până revine soția mea și să-mi revin. După câteva secunde, am ațipit și niște voci îndepărtate mă chemau… Am murit? Nu. Era soția mea care nu înțelegea ce este cu mine. I-am explicat prin semne: cap, gât… iar prin voce am folosit strategia strănutului repetat. Îmi pune mâna pe frunte după care-mi spune:

– Când ți-am dat vitaminele și suplimentele nu le-ai luat!

Îi fac semn din cap că abia aștept să le iau, pentru că sunt bune și vreau liniște, fizică și sufletească. Soția mea a ieșit din dormitor, vorbește cu cineva, probabil la telefon și revine cu o cutie de Naturalis Septocalmin Forte pe care o achiziționase printr-o farmacie online, de pe situl springfarma. Întâi îmi pune în brațe o tavă cu o ciorbă fierbinte, de pui.

Sursa: SpringFarma

Nu vreau să mănânc, dar văzându-i privirea, termin ciorba într-un timp record. Apoi îmi ia temperatura. Nu am prea mult, dar există. După alte zece minute îmi dă un drajeu de Septocalmin și-mi spune să-l țin în gură până se dizolvă. O ascult, ce să fac, doar sunt bolnav și ea este un doctor pentru mine. Pastila are un gust plăcut de mentol amestecat cu tei și soc. Hm!

În timp ce stau și gândesc, simt că brusc uit de stresul de la servici, durerea în gât dispare, iar nasul mi se desfundă fără a folosi picături specifice. Soția mea aduce o cutie cu cutiuțe… Îmi organiează vitaminele și suplimentele pe zile ale săptămânii și pe perioade ale fiecărei zi.

După câteva minute mă simt bine și mă decid să iau suplimentele și vitaminele specifice pentru că dacă la soția mea și-au făcut efectul, sigur voi avea și eu beneficii.

Soția mea se uită la mine, constată că am înviat și o pornește spre bucătărie după ce-și schimba costumașul albastru care-i venea perfect. Este timpul să dorm…

Dimineața mă trezesc cu o energie pozitivă. Oare ce s-a întâmplat? Mă simt mai bine. Of, tocmai visasem că rămâneam acasă, bolnav și stăteam la căldură…. O mână ușoare trece prin părul meu. Este soția mea care-mi face semn să mă pregătesc de plecare. Neavând timp să-mi pregătesc hainele, soția mea îmi făcuse și acest serviciu. Mi-a pregătit o cămașă albastră, blugii și geaca mea roșie.

După ce am servit micul dejun, mi-am luat drajeul de dimineață, apoi am pus în rucsac cutiuța cu vitamine și suplimente pornind agale spre stația de autobuz. Frunzele parcă își schimbaseră culorile fiind unele mai vesele, iar frigul parcă dispăruse ca prin farmec. Am crezut că se apropie Primăvara…

Sursa: SpringFarma

Ajuns în stație, mă așez lângă automatul de bilete pentru călători și privesc zâmbitor la cei din jur. Doamna cu fustiță apare și-mi zâmbește, iar eu îi răspund cu un salut vesel, moment în care-mi dau seama de unde o cunosc. Mi-a revenit și memoria! Îmi scot ochelarii și privesc altfel lumea!

Doamna este prietenă cu soția mea și împreună și-au cumpărat niște fiole pentru păr. Îmi amintesc că după prima folosire a produsului La Cabine, m-am speriat când am ajuns acasă. Intrând în sufragerie, am văzut o doamnă cu păr roșu intens, strălucitor și voluminos care stătea la fereastră. Am salutat-o repede și am fugit în bucătărie să o caut pe soția mea. Doamna respectivă a venit după mine, iar eu m-am panicat crezând că am intrat în alt apartament, dar m-am liniștit. Femeia roșcată era soția mea…

Sursa: SpringFarma

Acest articol a fost scris pentru SuperBlog 2021.

Când vrei să schimbi confortul

Simt că se mișcă pământul sub mine și nu cred că este din cauza rotației Terrei în jurul Soarelui. Încerc să mă echilibrez, dar mă trezesc pe jos după care se aude un zgomot ce nu este al corpului meu. Mă ridic în fund și observ scara căzută peste ușa de termopan. Am o durere de cap și-mi duc mână la frunte. Sânge!. Mă duc repede la baie și mă privesc în oglindă. Un chip speriat se uită la mine. Sunt eu, dar nu am sânge pe cap, ci doar un cucui. Este bine dar… sânge? Descopăr căteva picături roșii în palmă. M-am tăiat cu cuțitul când tăiasem învelișul de la cablul electric pentru a conecta lampa la întrerupător. Răni nesemnificative. Zâmbesc.

Mă îndrept spre cameră și balcon. Mă uit la scară și constat că geamul de la ușa termopan este fisurată. Mă sperii, iau scara și o mut departe… Iau o bandă scotch și lipesc geamul pe exterior amânând momentul descoperirii dezastrului de către soția mea. Iau un scaun și continui treaba cu lampa și întrerupătorul. După două ore de chin, reusesc marea performanță de a avea lumină artificială în încăpere și să cuplez siguranțele de la tabloul electric. Fericit, mă așez pe canapea și pornesc televizorul. Ascult și… adorm.

Aud scârțâitul parchetului și tresar. A venit soția mea și încep să vorbesc ca și cum comentez emisiunea de la televizor. Soția mea se concentrează asupra întrerupătorului. Se apropie de el, se îndepărtează, se uită în jur. Aștept și eu să fiu lăudat.

– Nu se potrivește întrerupătorul! – spune soția mea

– De ce nu? Este întrerupător dublu pentru două circuite de lumină.

– Nu se potrivește culoarea cu canapeaua. Întrerupătorul este roșu.

– Punem altă pătură pe canapea.

– Nu se potrivește nici cu parchetul care este crem.

– Păi schimbăm parchetul, punem covor… roșu.

– În sfârșit ești de acord cu mine! Schimbăm parchetul, punem unul modern.

– Și cu ăsta ce facem?

– Îl înlocuim. Căutăm un parchet din lemn masiv care să se potrivească.

– Mai bine schimb întrerupătorul – spun eu calm.

– Cu geamul ce este?

– A crăpat un pic… știi a căzut scara… cu mine…Eu n-am pățit nimic.

– Am observat. Chiar ți-ai revenit și vrei să renovăm prin casă – îmi spune soția mea în timp ce mă îmbrățișează după care îmi soptește. Pentru hărnicuțul meu, îți prepar niște șnițele.

Nu degeaba se spune că de la un pas mic se ajunge la înfăptuirea unor lucruri mărețe. Astfel, de la înlocuirea unui întrerupător, am ajuns să renovăm camera și balconul aferent. Normal, am schimbat și ușa termopan, astfel că a trebuit să asortăm parchetul nu doar cu canapeaua, întrerupătorul de iluminat ci și cu ușa modernă. Singura mea bucurie de moment, a fost că aveam un specialist care să se ocupe de problema montării parchetului.

Începeam să mă gândesc la drumurile către magazinele de bricolaj pentru a găsi parchetul ideal alături de soția mea, alegerea dificilă a culorii… parcă mă și vedeam umblând cu o bucăta de canapea și un întrerupător pe lângă standul cu parchet!

Specialistul m-a salvat, dar voi vedea cât mă costă, adică cu cei voi mai rămâne prin buzunare. Ne-a arătat o paletă de culori și un site de unde putem alege ceea ce ne dorim și să avem livrare la domiciliu: Alma Parchet.   

Mai mult decât atât, ne-a spus că are niște mostre de parchet stratificat și le poate aduce astfel încât să vedem care se potrivește. Soția mea s-a schimbat la față, în bine și a început să organizeze vizionarea. Astfel timp de o săptâmâna am admirat diverse modele de parchet dublu stratificat, chiar și de  parchet triplustratificat.

: Album foto personal

Pentru alegerea modelului și a tipului de parchet ne-am consultat cu specialistul nostru iar consultantul online de la Alma Parchet ne-a învățat multe despre produsele de lemn, despre parchet prin informațiile pe care ni le-a oferit.

Astfel am aflat că parchetul cu mai multe straturi este mai bun. Fiecare strat preia tensiunile celorlalte straturi și astfel este mai stabil în timp, neformând atâtea rosturi precum parchetul din lemn simplu. Parchetul se lipește deci nu se va folosi o folie din cauza căreia ar fi apărut aer între straturi. Astfel am scăpat și de scârțâitul lemnului.

Sursa: Alma Parchet

Parchetul din lemn stratificat nu se deformează plastic deci își revine la forma inițială. Noul model poate fi rașchetat și finisat în timp. Pentru început trebuie doar lăcuit pentru a avea luciu, deci am apelat și la abilitățile colaterale ale specialistului care ne-a lăcuit parchetul, cu un lac potrivit perfect cu cu ușa termopan și cu pereții încăperilor. Am ales parchetul de stejar, în doua variante astfel încât să fie o dinamică a modelelor, pe un fond alb, culoare majoritară în cameră. Pe balcon am ales un parchet similar din stejar, dar alt model, astfel încât trecerea dintre încăperi să fie cât mai lină.

Culorile deschise dau impresia unor încăperi mai mari, iar noi ne simțim confortabil, pentru că culorile ne liniștesc : pereti alb, perdea, mobilă și ușă termopan de un maro deschis, iar parchetul de stejar întregește atmosfera relaxantă.

Ca să-mi facă pe plac, soția mea a acceptat ca husa de la canapea și foltolii să fie de un albastru deschis…. Dar știu de ce… dacă vrea să schimbe din nou designul, cei de la Alma Parchet se ocupă și cu montajul parchetului, deci sunt disponibili pentru reamenajare.

Sursa: Alma Parchet

Articolul a fost scris pentru SuperBlog 2021.

O petrecere inedită

În timp ce-mi prepar o cafeluță, încep să spăl vasele răamse în urma cinei. Apa fierbinte mă arde pe degete, simțind o durere cumplită la mica tăietură de pe degetul din mijloc, al mâinii stângi. Opresc apa de la robinetul care se află pe o chiuvetă Franke. Șterg vasele și calc pe ceva, motiv pentru care mă îndrept cu privirea spre mătură și spre locul unde se afla obiectul care mă deranja. Mă uit pe gresia din bucătărie și mă sperii, scăpând farfuria pe care o ștergeam. Pe jos se află un deget…rupt. Îmi mișc capul și privesc intens. Mă uit la mâinile mele și constat că am toate degetele. Mă aplec spre obiect și încep să râd. Este un deget de la o păpușă. Dar cum a ajuns acolo? Bună întrebare, dar nu am răspuns.

Imediat vine Halloween și se pare că mi-am pregătit singur o sperietură. În acel moment îmi trec prin cap mai multe idei. O să-mi invit prietenii la mine și o să-i sperii. O să organizez o petrecere de Halloween care nu se va uita. Ideile îmi vin în minte, în timp ce șterg cuptorul care o să-mi fie părtaș la farse,.

Sursa: Franke Magazin Online

Primul pas este cumpărarea unui dovleac. Apropo, o să-l chem și pe prietenul meu Dovleac, ca să nu fie singur de ziua dedicată unui eveniment care-i poartă numele. O să fie extrem de încântat, pentru că nu ne-am întâlnit de mult timp.

Nu pot face o petrecere fără Grăsunel, pentru că dacă pregătesc prea multe bunătăți, cineva trebuie să le mănânce. El o să vină cu umbra lui, cu Dinuța, care nu-l scapă din ochi de teamă să nu-i vrăjească vreo fată… iubitul cu care este de șapte ani.

O să-l invit la mine de asemenea și pe Frank, omul care mi-a făcut multe recomandări de produse și accesorii de bucătărie. Porecla acestuia vine de la pasiunea sa pentru brandul de electrocasnice Franke, în urma căreia m-a determinat și pe mine să-mi cumpăr unele accesorii de pe situl https://www.frankemagazinonline.ro. De atunci mă agiț și învăț să să utilizez la maxim produsele, astfel încât timpul să treacă în favoarea mea. Uneori am impresie că sunt multiplicat cu patru pentru că-mi termin treaba mai repede decât îmi stabilesc. Ce bine ar fi ca și la servici, să termin munca de 8 ore în doar două ore!

Sursa: Franke Magazin Online

Deci după ce voi cumpăra dovleacul, o să-l crestez astfel încât să-i scot interiorul. Apoi o să introduc degetul de păpușă și un balon pe care-l voi umfla cu o seringă, lipind coaja de dovleac. Îl voi pune pe Dovleac să se lupte cu omonimul său de pe masă, adică să-l taie. Când va atinge balonul și coaja face bum, iar degetul o zboare pe masă, ceilalți se vor speria. Eu voi amplifică acest sentiment cu o păpușă lăsată pe jos, astfel încât un pas în spate să producă un plânset al obiectului călcat. Probabil va fi Frank această țintă, iar Grăsunel se va sperie și o va lua în fugă spre ușa, unde eu intre timp leg un clovn de plastic, care să cadă de pe tocul ușii când se acționeaza clanța pentru deschidere.

Dinuța o va lua în mod sigur, în direcția opusă, adică spre baie sau balcon. Pe balcon o să pun un sac de făină, legat de ușa balconului, astfel ca accesul spre exterior să declașeze răsturnarea sacului. Ea se va uita în sus, ca urmare a pățaniei lui Grăsunel, nu în jos…. Dacă merge spre baie, o să agăț o mică vrăjitoare de oglindă, pentru că este imposibil ca o femeie să nu se privească în oglindă, iar în spatele, se va reflecta o umbră, ca o mătură zburătoare…

Ce haios o să fie totul!

Bun, dar ce voi pregăti pentru masa de petrecere? Va fi în mod cert dovleac copt care se prepară ușor și rapid în acest cuptor Franke pe care-l curăț. Apoi o să prepar plăcintă cu dovleac. Am o răzătoare bună ca să umplu repede o farfurie adâncă cu dovleac ras. Alte ingrediente precum zahărul, făina, uleiul, sarea, scoțișoara și apa pe care să o încălzesc sunt în exces prin cămară. Trebuie însă să verific dacă am drojdie uscată.

Oare să fac și un pireu de dovlecel? O să pregătesc un mic grătărel și cu o bere rece ar merge perfect. La plăcinte o să servim un vin roșu. Am auzit că există și supă de dovleac, o fi adevărat? O să mă interesez. Dacă tot cumpăr un dovleac mare, să-l folosesc la maxim!

Sursa: Franke Magazin Online

Mai este puțin până atunci iar imaginația mea nu are limite… Cred! Sună telefonul. Este Dovleac! Gata, încep pregătirle pentru marea farsă, minunata petrecere și o reîntâlnire cu prieteni dragi!

Acest articol a fost scris pentru SuperBlog 2021.

Avem doar zile speciale

Se aude alarma de la ceas. Întind mână și anulez sunetul enervant la cele două telefoane mobile și mă întorc pe partea cealaltă. Închid ochii gândindu-mă la ceea ce am de făcut, dar adorm…. Se aude a doua alarmă, după alte zece minute, setată la telefon Mă întorc spre noptieră, anulez alarmele și închid ochii. Adorm.

După alte zece se aude o nouă alarmă. Anulez din nou sunetul și întind mână în spate pentru a verifica spațiul din pat. Este gol, deci este o nouă zi de lucru, iar soția mea deja se pregătește să înfrunte noile provocări ale zilei de astăzi.

Mă ridic din pat, îmi iau telefoanele mobile pe care le las apoi, pe dulăpiorul din hol. Soția mea apare în fața mea, având mâna ocupată cu ceva ustensile. Îmi arată două cutii de cafea, ca să o aleg pe cea, pe care să o prepare. Mereu este o decizie grea, pentru că-mi plac amândouă. Aleg una dintre ele și mă îndrept spre baie.

Sursa: Album personal

Fac un duș rapid, mă spăl pe dinți, mă bărbieresc în timp ce aud cum se macină cafeaua. Bine că avem vecini înțelegători, adică de fapt ei nu prea aud. Atâta apuc să gândesc că intru în panică văzând că apa din chiuvetă devine roșie. Iar m-am tăiat… Mereu îmi propun să mă ocup de această operațiune delicată seara, dar…

După ce termin cele obișnuite în baie, ies grăbit privind spre termostat și la centrală, să văd dacă sunt bine setate. Nu că ar fi vreo problemă, dar așa m-am obișnuit. Într-o zi setasem centrala la 40 de grade, iar când am ajuns acasă, am făcut saunăm fără a scăpa de acele kilograme în plus. Se simte un miros plăcut de cafea proaspat prajita.

Sursa: Foto personal

Ajung la bucătărie și savurez un corn cu mere și cafeaua aburindă. Parcă sunt alt om. Privesc spre ceasul de lângă centrală, zâmbesc către Etolia, și-mi dau seama că timpul zboară deși am ferestrele închise.

Îmi iau repede o geacă din cuier, mă încalț și-mi pun rucsăcelul în spate, pornind grăbit pe scări. Încercând să cobor îmi dau seama că nu pot închide fermoarul la geaca roșie. Auăleo, geaca mea este albastră! Iar am luat vestimentația soției! Revin în apartament, deschid ușa iar o mână îmi întinde o obiect albastru, iar eu las ceva roșu, la schimb….

În timp ce mă deplasez, la nivelul inferior, o văd pe vecină și o salut cu voce tare, aproape țipând astfel încât să mă audă și să-mi facă loc să trec. De data aceasta, celălalt vecin de etaj, nu iese la ușă, fiind obișnuit că nu se ceartă nimeni, ci doar se salută mai zgomotos.

După câteva minute ajung în stație, iar colegii de serviciu povestesc întâmplările și aventurile lor din week-end. Eu nu apuc să spun nimic, pentru că apare autobuzul companiei. Ne urcăm și ne ocupăm locurile noastre obișnuite. În timpul deplasării, îmi scot sticluța cu cafea, preparată și pregătită de soția mea, pe care o consum în timp ce-mi arunc privirile ba pe fereastră, ba în telefonul mobil unde navighez ca un adevărat marinar pe rețelele de socializare.

După ce-mi termin tabieturile, autobuzul oprește în parcarea amenajată din cadrul organizației și coborâm. Toată lumea se grăbește spre propriul loc de muncă.

După ce-mi pornesc laptopul, încep să studiez agenda de lucru care este una extrem de încărcată și obositoare. Colegii mei dispar din birou, unii la ședințe, alții la o cafea. Eu încep să pregătesc documentele specifice și o pornesc spre cele trei ședințe de dimineață. Ce poate fi mai neplăcut, decât să ai întâlniri și discuții, uneori fără rost, pentru că sunt repetitive cu persoane din alte departamente?

Totuși, cel mai plăcut moment al dimineții, după acele ședințe plictisitoare îl reprezintă drumul spre sala de mese. Ajuns acolo, mă îndrept spre zona cu espressoare, oprindu-mă în fața unuia dintre aparate pentru a apăsa butonul de selecție pentru opțiunea de expresso, care este una dintre cele 10 băuturi cu cafea preparate de acest dispozitiv. Îmi place cum se aude susurul apei, chiar dacă cantitativ este mult mai puțină față de celelalte tipuri de cafele, pentru cele 7-8 grame de cafea macinata.

După ce savurez licoarea fermecată, prind aripi și nimeni su-mi stă în cale. Reuseșc să scap de stress, să ignor agitația din jur și să mă relaxez în pauza de masă alături de colegi, dezbătând diferite subiecte.

După terminarea programului de lucru, când prind ultimul autobuz spre casă, plec fericit că a trecut o nouă zi, sunt sănătos și mă pot bucura de micile mele plăceri. Dar nu prea, pentru că îmi aduc aminte de soția mea și mă uit în telefon, nu ca să o văd pe ea, ci să văd dacă m-a apelat. Ca de obicei, eu găsesc un mesaj cu ceea ce trebuie să cumpăr, discutat în seara precedentă dar…

Ajuns în apartament, mai mult obosit decât agitat, astfel că îmi prepar repede o licoare din mirifica cafea proaspat prajita, în timp ce aud ritmuri ale unor melodii indiene.

Sursa: Foto personal

Aroma îmbietoare, savoare perfectă mă readuc în lumea reală în mod rapid. Mă îmbrac și pornesc la cumpărături, mai repede decât dansează actorii în filmele indiene. În 20 de minute mă întorc acasă, cu toate treburile rezolvate. Soția mea ajunge și ea acasă, își schimbă hainele, la fel și eu, dar nu între noi, ci doar cu altele, cele folosite în casă. Pun toate hainele în mașina de spălat și o pun la treabă.

Mă întorc în bucătărie, unde soția mea își savurează cafeaua preparată de mine. Așa suntem noi, ne împărțim sarcinile. Soția mea se pregătește să prepare delicatese pentru cină, iar eu merg în sufragerie unde găsesc fluturașul cu promoțiile de la cafea, apropii telefonul și ajung instantaneu pe site, gata pentru o nouă comandă.

Sursa: Fotografii personale

Gata, aproape că se termină o nouă zi dar urmează altele la fel de fericită, pentru că viața de familie este frumoasă.

Acest articol a fost scris pentru Super Blog 2021.

Bancuri cu betivi

– Nu pot sa inteleg de ce am fost adus la pol ..poli… polu… politie ! exclama un betiv, plin de  indignare !
– Pentru bautura ! ii raspunde ofiterul de serviciu.
– Pai de ce nu zici asa ? Adu-mi un coniac !

Un politist se intalneste cu un betiv care statea intins pe jos.
– Bai omule, de ce nu te duci acasa?

– Nu pot sa ma misc de aici. Pe sticla de vin pe care am luat-o scria: „A se pastra culcat”. 

Un betiv se invarte in jurul unui stalp. Un politist, care isi facea rondul de noapte se apropie de el si il intreaba ce face, la care betivul ii zice ca isi cauta cheia.
Asadar, se pun amandoi pe cautat.
Dupa o vreme, cautand in zadar, politistul il intreaba pe om daca e sigur ca le-a pierdut acolo, iar acesta ii raspunde:
– De fapt le-am pierdut la stalpul celalalt, dar aici e lumina.

Seara venind de la crasma, un betivan se loveste cu capul de un stilp si zice cu voce tare:
– Unu.
Un politai il aude si-l urmareste, vazindu-l lovindu-se de al doilea stilp si zicind:
– Doi.
Vrand sa-l ajute se duce in fata lui si-l intreaba daca poate sa-l ajute cu ceva.
Betivanul zice:
– Sigur ca poti, numara cite cucuie am in frunte!
Politaiul zambind zice:
– Ai doua cucuie.
La care betivanul raspunde:
– Multumesc, mai am doua si ajung acasa!

….

Un betiv mergea pe sapte carari spre casa. La un moment dat vede un om care inchidea un robinet. Se duce suparat spre el si-i zice:
– Tu invarteai ba strada?

Un tip pleaca cu cainele la carciuma si nu se intorce pana seara. Abia tinandu-se de stalpi reuseste sa ajunga acasa. Nevasta-sa il ia la rost:
-Pai da bina ma, betivane, chiar asa nesimtit esti? Cate beri ai baut?
-Trei nevasta.
-Sigur ?
-Intreaba-l si pe caine!
-Cate beri a baut ?
-Ham! ham! ham!
Se repeta faza si in urmatoarele zile pana cand nevasa intreaba cainele:
-Asta atatea beri o fi baut . Dar cate votci?
-Auuuuuuuuuuuuuuuuuuuuuuuuuuuuu!!!!!!

Intr-un restaurant intra un tip, se aseaza la o masa, cheama ospatarul si comanda o sticla de vin si doua pahare. Ospatarul aduce comanda si-l observa pe tip cum toarna vinul in ambele pahare, bea dintr-un pahar, ciocneste paharele unul de celalalt, bea si din al doilea pahar.
Scena se repeta citeva zile la rand.
Curios ospatarul nu rezista si-l intreaba pe tip:
– Domnule, de ce beti din doua pahare?
– Unul din pahare este al meu, celalalt este al prietenului meu, marinar, care este o mare sugativa.
Acum e pe mare. Eu beau si pentru el.
Intr-o zi intra tipul in local si comanda vinul si un singur pahar. Ospatarul presupuse ca prietenul tipului a murit.
Il intreba pe tip:
– Domnule, a patit ceva prietenul d-voastra? iar clientul raspunde: Prietenul meu nu a patit nimic, eu am patit. M-am lasat de baut. 

….

Trei betivi stateau intr-un bar dintr-o gara de tren. Doi dintre ei ii spuneau celuilalt:
– Hai, ba, dracu’ sa mergem, ca pleaca trenul!
– Ba mai bem inca una mica si mergem.
Ospatar, inca una mica!
– Hai, ba, dracu’!
– Ba, stati s-o bem p-asta!
Se aude seful de gara, care anunta plecarea trenului care-i interesa pe betivi.
– Aoleo, trenu’!
Hai, dracu’, ca-l pierdem! Isi insfaca hainele de pe spatarele scaunelor si fug sa prinda trenul care deja plecase.
Doi, mai sportivi il prind, celalat:
– Bai, ce-am obosit,sa fiu al dracu’!
Se uita lung la tren si incepe sa rada in hohote. Un om care astepta alt tren ii spune contrariat:
– Dom’le, d-ta esti nebun? Esti primul om pe care-l vad ca pierde trenul si apoi rade in hohote. Betivul spune
leganan-du-se:
– Dom’le, i-ai vazut pe aia doi care s-au urcat in tren?
– Da.
– Ei, aia venisera sa ma conduca pe mine la gara!

….

Doi betivi se intalnesc pe strada la care unul intreaba:
– Nu te supara, acolo pe cer este soarele sau luna?
– Nu stiu ca nu sunt din cartierul asta.

….

Un mos intra intr-o carciuma, sa bea o bere inainte de culcare.
Si dupa o bere vine alta si alta si tot asa pana cand vede ca s-a facut tarziu si trebuie sa plece catre casa. Da sa se ridice cand cade pe jos. Se taraste el cu greu pana afara, ajunge tarandu-se pana la usa, cu greu reuseste sa o deschida, iar in final se cuibareste in pat langa sotie. Dimineata, sotia il ia la rost:
– Porcule iar te-ai imbatat ca porcul azi noapte!
Mosul, timid:
– Dar…dar…de unde stii?
– Au sunat aia de la crasma ca ti-ai uitat scaunul cu rotile!