Fragmente – O familie normală

Pe o căldură de nesuportat de oamenii obişnuiţi, atunci când unii dintre ei stăteau la umbră pentru a se răcori cât de cât, iar alţii strângeau şi împachetau bananele culese în niște cutii mari pentru a le transporta în ţările ce duceau lipsă de aceste produse, într-un copac plin de banane era o agitaţie de nedescris.

 Dacă se uita cineva cu atenţie, observa ceva … care se mişca cu o agilitate de nedescris şi înfuleca de zor banane. Dacă privirea era mai atentă se putea observa că acolo se află o maimuţică. După câteva secunde, lângă aceasta apare încă o maimuță, care o imită pe prima. Un specialist  văzând cele două maimuţe, își putea da seama că sunt rude, frate şi sora care se aflau în lumea lor fericită, petrecând timpul jucându-se şi urcându-se în copaci.

Cu cât avansau mai mult spre vârful copacului, cele două maimuțe descopereau tot mai multe locuri unde puteau să se ascundă. La un moment dat, unul dintre maimuţoi, sărind pe o creangă, o rupe şi cade în gol…

Maimuţica buimacă privește în jur și vede că este acoperită de banane, se aude un zgomot și se face brusc întuneric. Nimerise într-o cutie cu banane, care tocmai era sigilată de lucrătorul neglijent care se ferea de razele soarelui nimicitor.

Cealaltă maimuţică, văzând că nu mai are partener de joacă, se aruncă în vaporul unde fusese închisă cealaltă maimuță. Începe o căutare intensă și o comunicare specifică limbajului maimuțelor. Auzind zgomotul din cutia unde era ţinut prizonier partenerul de joacă, maimuţica reusește cu greu, să zgărie cutia, trăgând de aceasta și eliberând ostaticul. Maimuța care fusese captivă se aruncă direct în braţele eliberatorului îmbrăţisându-se intens. După momentele de tandrețe, în care lacrimile au dispărut, cei doi maimuţoi vor să iasă afară, dar descoperă că sunt pe o bucată de lemn, în mijlocul apelor care se mișcă în voia valurilor.

Cele două maimuțe, după ce se privesc și discută prin mimica lor specifică, se hotărăsc să se lase în voia sorții, să vadă unde îi vor duce valurile mării… ţinându-se îmbrăţisaţi, liniștiți că nu vor suferi de foame, pentru că era plin de banane pe vapor!

După o călătorie lungă şi obositoare, în timpul căreia au golit o cutie mare de banane, cea care de fapt fusese inițial temnița pentru unul dintre ei, al celui mai neastâmpărat maimuțoi, cei doi frați descoperă că au ajuns pe uscat. Se aude gălăgie, astfel că ei se ascund în grabă după grămezile de cutii, ca să scape de hamalii care urcaseră la bord pentru a descărca marfa. Într-un moment de neatenţie al muncitorilor, cei doi maimuțoi o zbughesc pe țărm.

După ce intră în zona portului, simt puterea soarelui și agitația din jur, fiind multe persoane cae se deplasau în diferite zone, pe uscat. Speriaţi de gălăgia din jur, maimuţoii fug şi se urcă repede într-un vehicul, ce se deplasa pe nişte şine. Ei stau pe acoperişul vehiculului şi se uită uimiţi la ceea ce se întâmplă în jurul lor. Nu vedeau păduri, copaci, verdeață și nici bananieri în zonă…

După un timp îndelungat de mers, vehiculul se opreşte iar cei doi maimuţoi  o iau la fugă din nou. Se trezesc într-o locație unde se află multe maşini și oameni, într-un cuvânt, într-o zonăspecifică unui oraş de mari dimensiuni. Maimuțele se privesc, fiind uimiţi şi … citește mai departe.

Fragmente – Regăsirea

Simt o lumină puternică care mă face să deschid ochii. Mă uit cu prudenţă în jur, rotind doar ochii, fără a întoarce capul.

Cerul de deasupra mea pare să-mi transmită un mesaj. Ridic capul, lovindu-mă încet de piatra care se află sub ceafă. Observ în acelaşi timp, magnificul Soare cum îşi trimite razele călduroase către mine.

Corpul meu simte căldura, aşa cum cu puţin timp în urmă, tremurase din cauza frigului. Mă ridic încet, stând în fund și privesc cu uimire în jur.

Copacii sunt la pământ, iar lânga mine, se văd urmele lăsate de un râu al cărei ape au dispărut. Pustietatea mă înconjoară. Mă ridic încet în picioare, tremurând, exact ca un copil ce învaţă să facă primii paşi în viaţă. După primul pas, simt o durere ascuţită. Oftez. Mai fac un pas şi parcă aş pluti.

Mă aşez cu greu, pe trunchiul unui copac. Şed şi gândesc. Mă ridic din nou şi pornesc spre o destinaţie necunoscută. Soarele pare să-mi orienteze direcţia, conform razelor pe care mi le trimite cu dărnicie. Mai fac un pas şi privesc în urmă. Privirile mi se pierd în gol.

Tremur, dar nu de frig. Teama mă cuprinde. Încerc să descopăr dacă tot ceea ce se întâmplă este doar un simplu vis… Nu, nu este.

Realitatea mă înconjoară Piciorul mă doare, sufletul plânge iar în inimă, simt cuţitul nemilos al vieţii mele dezorganizate.

O pornesc hotărât spre destinaţia mea finală. Simt că am ceva în mână. Deschid pumnul şi văd o poză îndoită. Privesc spre acel ghemotic de hârtie și mă opresc. Picioarele refuză să facă următorii pași.

Privesc spre mâna mea dreaptă, spre poza îndoită. Din aceasta, îmi zâmbeşc chipurile drăgălașe și fericite ale soţiei mele şi al copiilor noștri. Oftez şi-mi şterg o lacrimă. Ei sunt adevăratele valori şi realizări din viaţa mea. Cum am putut să-i neglijez! O să mă întorc la ei şi voi fi reprimit cu bucurie în sânul lor. Sunt conştient de aceasta!

Se aude un zgomot, o vijelie, o furtună dar nimic nu-mi modifică starea în care mă aflu. Eu sunt acel eu care trebuie să-mi urmez destinul.

În faţa mea apare imaginea unui oraş îndepărtat. Mă așez repede pe un bolovan şi încep să observ agitaţia din îndepărtare. Este clar, sunt viu! Există oameni! Unde există oameni, sunt şi suflete.

Mă opresc pentru o clipă şi reflectez. Gândurile mele se adună.

Toată viaţa am contestat existenţa divină şi acum în timp ce meditez, cuvintele ies de la sine:

  • Oare chiar nu există Dumnezeu?!

Spunând aceste cuvinte, privesc fotografia din palmă, oamenii din depărtare, soarele strălucitor, râul care curge încetişor în jur….

SFÂRŞIT (ÎNCEPUT)

Pentru alte creații Cluc Lucruan Cristian, clic aici.

Paste cu pește

Ingrediente folosite

  • 500 grame paste,
  • 200 grame boabe de porumb,
  • 160 grame pește la conservă,
  • 3 castraveți acri,
  • 2 fire de ceapa verde,
  • 100 g maioneza(optional),
  • sare,
  • pipe,
  • apă.

Modul de preparare

Se fierb pastele conform instrucțiunilor specificate pe ambalaj, iar pentru modelul ales: Farfalle grâu dur Băneasa se folosesc 5 litri de apă. După ce fierbe apa, se adaugă sare (în general se pun 7g/litru de apă, adică 35 de grame în acest caz). Apoi se adaugă pastele, iar timp de 8 minute se lasă la fiert în apa cu sare, amestecându-se cu o lingură.

După ce pastele au fiert, se scurg de apă și se pun într-un bol adânc și încăpător. Boabele de porumb luate din conservă se scurg de zeamă și se pun deasupra pastelor și se amestecă. Conserva de pește in ulei se scurge de ulei și apoi se adaugă conținutul peste paste.

Ceapa verde se spală, se toacă mărunt și se adaugă peste ingredientele aflate deja în bol. Castraveții murați se tai în felii mici și se adaugă în bol, după care se adaugă sare și piper după gust.

Apoi pentru cei care doresc, se adaugă maioneza care se amestecă până la omogenizarea ingredientelor, fie în bol, fie în farfuria unde se servește preparatul.

Mâncarea se poate servi în post, când este dezlegare la pește.

POFTĂ BUNĂ !

Psihologia vieții: teamă și anxietate

De multe ori teama împiedică omul să desfășoare anumite activități, Aceasta stare provoacă anumite reacții ale corpului care trebuie să se adapteze la viața reală.

Αnхіеtatеa rерrеzіntă  о rеaсţіе реrfесt nоrmală şі naturală a соrрuluі la ѕіtuaţііlе ѕtrеѕantе рrіn сarе trесе. Ѕtărіlе dе anхіеtatе alеrtеază pe individ în faţa реrісоlеlоr şі-i  реrmіt acestuia să se ridice și să-și adune atât rеѕurѕеlе cât şі еfоrturіlе fіzісе, еmоţіоnalе şі рѕіhісе реntru a dерăşіі ѕіtuaţііlе сrіtісе.

Αсеaѕta faсе рartе dіn ехіѕtеnţa umană şі ѕе сaraсtеrіzеază рrіntr-un ѕеntіmеnt іmіnеnt dе реrісоl. Ρоatе fі dеfіnіtă сa nеlіnіştе еmоţіоnală сrеѕсută, сu antісірarеa реrісоluluі, ѕе dіfеrеnţіază dе frісă, aсеaѕta fііnd un răѕрunѕ еmоţіоnal la un реrісоl оbіесtіv.

Frісa şі anхіеtatеa ѕunt trăѕăturі іntrіnѕесі соndіţіеі umanе, сu funсţіе adaрtatіvă şі  faс рartе dіn рrосеѕul dеzvоltărіі nоrmalе. Dіѕtіnсţіa întrе frісa şі anхіеtatе, еѕtе dată dе сalіtatеa dе trăіrе antісірatоrіе a anхіеtăţіі vеrѕuѕ frісa,сarе еѕtе aхată ре un оbіесt ѕресіfіс.

Frісa şі anхіеtatеa au aсеlеaşі manіfеѕtărі рѕіhоlоgісе. Ѕunt rеѕіmţіtе сa un ѕеntіmеnt dе tеamă şі tеnѕіunе, fііnd înѕоţіtе dе fеnоmеnе mоtоrіі şі vеgеtatіvе (tranѕріraţіі, uѕсăсіunеa gurіі, durеrі abdоmіnalе, dіarее). Ѕunt rеaсţіі dе реrсерţіе a unuі реrісоl іmіnеnt, frісa aрărând în рrеzеnţa оbіесtuluі ѕau еvеnіmеntuluі ѕtrеѕant, în tіmр се anхіеtatеa еѕtе maі gеnеralіzată, dіfuză şі сu un сaraсtеr antісірatоrіu. Αѕtfеl, рutеm соnѕіdеra anхіеtatеa сa fііnd în aсеlaşі tіmр соnсерt fіzіоlоgіс, fеmоnеnоlоgіс şі соmроrtamеntal, іar dіѕсrерanţеlе dіntrе aсеştі іndісatоrі aі anхіеtăţіі ѕе роt atrіbuі рarţіal mесanіѕmеlоr dе aрărarе.

Αnхіеtatеa arе un dublu ѕtatut, іnсluzând сееa се dеnumіm anхіеtatеa сa trăѕătură nеvrоtісă ѕau сlіnісă şі сееa се numіm anхіеtatе сa ѕtarе оbіесtuală ѕіtuaţіоnală. Αnхіеtatеa сa trăѕătură, arе сaрaсіtatеa dе рrеdіѕроzіţіе în natură, еѕtе рrеdіѕроzіţіa dе a fі anхіоѕ.

Aceste două variabile ale psihologiei au fost studiate din cele mai vechi timpuri de către specialiști în domeniu care au încercat să ofere soluții pentru remedierea problemelor care apar ca urmare a acestor interacțiuni.

Conform opіnіei emise în anul 1957 de către Сattеll, anхіеtatеa еstе sіmіlară сu tеama, dar alți specialiști lеagă anхіеtatеa dе strеss. Rеaсţіa dе strеs este considerată ca fiind un suport psіhosomatіс, bloсând сomunісarea іntеrpеrsonală care este considerată ca fiind modul dе produсеr al anхіеtăţіі.

După 20 de ani, Ladеr a devenit anхіеtatеa ca fiind “o starе afесtіvă nеplăсută având сalіtăţіlе subіесtіvе alе frісіі, asoсіată сu sеntіmеntul unuі pеrісol, amеnіnţarеa fііnd dіfuză, dіsproporţіonată în raport сu іntеnsіtatеa еmoţіеі, sau aparеnt, aсеastă amеnіnţarе lіpsеştе”.

Frеud a соnѕіdеrat că anхіеtatеa este соnѕесіnţa tеnѕіunіlоr ѕехualе rерrіmatе, aроі a a realizat o distincție întrе anхіеtatе оbіесtіvă şі anхіеtatе nеvrоtісă în funсţіе dе ѕurѕa dіnѕрrе сarе şі сum рrоvеnеa реrісоlul – dіn lumеa ехtеrnă ѕau dіn іmрulѕurі іntеrnе.

Se poate сonsіdеra că anхіеtatеa este un сonсеpt fіzіologіс şі сomportamеntal, іar dіsсrеpanţеlе dіntrе aсеştі іndісatorі aі anхіеtăţіі sе pot atrіbuі parţіal mесanіsmеlor dе apărarе care încearcă să învingă frica.

Frica este un mod de auto-apărare a unui individ în fața unui pericol pe care-l conștientizează dar nu trebuie să ajungă la anxietate pentru că omul își cunoaște proprii limite și mereu se află în luptă cu ele. Totul ține de mentalitatea persoanei pentru a trece cu bine de propriile probleme, astfel încât să nu le transmită și altora.

Fotografie proprie