Arhive categorie: Din viata

Legături pierdute!

     Tot mai des aflăm din diferite surse despre persoane care nu se pot acomoda cu cei din jurul lor și decid să se despartă. În prezent, acest fenomen a luat amploare. Este adevărat că multe asemenea relații sunt amplificate atât de sursele mass-media cât și oamenii care le prind din zbor și le transmit mai departe dar toate au la bază un sâmbure de adevăr, că dacă nu ar fi fost nu s-ar fi povestit.

     Fiecare despărțire fie că este pe plan familial sau profesional trebuie să aibă anumite cauze. Niciodată adevărul nu poate fi doar la o persoană, pentru că orice dispută sau conflict apare ca urmare a unor gândiri sau concepții, amplificate de anumite fenomene care pot apărea într-un moment nefavorabil sau doar prielnic interpretărilor.

    Totul ține de sentimente, care din păcate sunt uitate undeva înghesuite în sertarul sufletului. Iubirea, prietenia, recunostința și înțelegerea sunt plecate poate pentru prea mult timp spre o destinație nedefinită.

     Omul este preocupat de realizarea obiectivelor, atingerea țíntelor propuse, uneori uitând care este menirea sa pe lume.

    Noi trebuie să ne amintim de trecut dar să trăim prezentul fără a ne gândi la viitor, pentru că viitorul imediat devine prezent, apoi un simplu trecut…

Vise și visuri

    Toți visăm, dar diferența constă în faptul că unii își amintesc visele iar alții nu. Uneori visele sunt adevărate premoniții.

     Pe lângă obișnuitul vis cu ochii închiși din timpul somnului, mai avem acele visuri proprii, construite de noi, care în timp pot deveni deziluzii sau țeluri în viață. Ne stabilim propriile idealuri care în timp sunt mai mult sau mai puțin, modificate semnificativ.

    Când suntem mici, visăm să fim eroi, să salvăm lumea, iar când creștem neglijăm natura.

      Când suntem la școală, în timp ce profesorii ne predau lecțiile de curs, gândurile se îndreaptă în alte direcții dar cu premiză că de fapt suntem pregătiți să sorbim cuvintele îndrumătorilor, iar când creștem, regretăm lacunele stiinței.

      Când suntem la servici, visăm la liniște și relaxare, la week-end, iar apoi ne dăm seama că anii au trecut și am îmbătrînit mai repede decât ne așteptam.

      Fiecare vis are o diferență semnificativă în funcție de perioadă, vârstă și mentalitate.

      Important este să visăm frumos și să obținem ceea ce vrem, să ne atingem țelurile care să fi spre folosul nostru, spre dezvoltarea noastră mentală și profesională.

Omul de lângă tine

     Fiecare persoană are în anumite momente din viaţă, oameni alături, cu care ia contact.

    De la banalul coleg de banca de la şcoală, la vecinul de pe bancheta autobuzului, până la persoana cu care îţi petreci, teoretic, cea mai mare parte a vieţii sunt oameni care ne pot influenţa într-un fel sau altul viaţa.

    Este greu să apreciezi un număr exact, de persoane care au stat, fizic lângă tine. Nu acelaşi lucru însă, se poate spune despre oamenii care au stat lângă noi ca să ne sprijine în propria noastră viaţă.

   Fiecare persoană are un suflet şi implicit propriile probleme. Uneori nu este bine să te amesteci în treburile altora, dar uneori este inevitabil.

    Un sfat bun, la momentul oportun, poate decide un destin. Fiecare este stăpânul său drum prin viață, dar uneori trebuie să i se arate unde greseşte sau nu abordează corect problema care-i apare în cale.

    Nimeni nu este atotştiutor, toţi greşim, intenţionat sau nu, în viaţă. Trebuie să ne îndreptăm aceste greşeli şi mai ales să fim exemplu pentru alţii. Dacă lăsăm şi pe alţii să se lovească cu capul de pragul de sus, riscăm toţi, în timp să ne lovim şi de „pragul” de jos.

     Evoluţia se face după experienţa acumulată şi după îndrumări, cele care sunt într-adevăr necesare, prin cunoaştere.

Totul la persoana întâi

     Fiecare persoană se raportează la sine când dorește ceva anume, fără a se gândi și la cei din jur. Mereu auzim expresia eu vreau care de fapt este un mesaj ce poate fi considerat impunător. Dar nu este chiar așa, fiind doar expresia unei dorințe sau a unei iluzii.

    În unele companii, când se pregătește o lucrare, unii conducători spun că trebuie să facem dar nu se referă la o echipă compactă, ci doar la cel căruia i se adresează și trebuie să execute lucrarea.

     La școală când se conjugă verbul a vrea,  la persoana întâi are o altă intonație față de celelalte persoane. Copilul este pregătit pentru viață, precum a văzut că se întâmplă în jurul său.

    Acel EU ține de stima de sine a fiecărui individ. Cei cu o stimă de sine scăzută intră în depresie și vor fi mereu conștienți că nu sunt capabili să facă lucruri mărețe sau să treacă peste linia trasatî celor care nu se apreciază. Persoanele cu stima de sine mare sunt pregătiți pentru a rezista problemelor care le apar în cale și să treacă peste ele, demonstrând că omul își clădește viața, ci nu el se lasă condus la valurile vieții. Acesta este sensul real al percepției despre el, despre omul pa persoana întâi.

   Omul trebuie să gândească conform propriei concepții dar nu trebuie să privască viața prin ochelari de cal. El nu este singurul care deține adevărul suprem, realitatea ideală ci doar o ființă care gândește și prin logica deducției găsește soluții optime sau preia ideile mai bune ale celor din jur.

Cugetări

Omul trebuie să tindă spre înălțime ca un copac, dar să nu-și lase idealurile și bunătatea, precum unii

copaci își pierd ramurile….

 

Nu trebuie să alergăm după timp, ci acesta trebuie doar să ne însoțească pe cărările vieții.

Fiecare mâine reprezintă nu doar o nouă zi, ci o nouă viață!

Dacă nu trăiești în prezent degeaba îți reamintești trecutul pentru că viitorul poate nu va mai fi….

Ce poți face azi nu lăsa pe mâine, doar dacă nu ești sigur că acel lucru nu este necesar, sau util!

Nu uita să trăiești pentru că eternitatea înseamnă odihna unui suflet, care trece într-o altă lume, iar cei din urma ta, își vor aminti de faptele, gândurile și omenia ta! 

Deziluzii

     Omul nu este perfect, din acest motiv el nu este intangibil. Fiecare gresește dar contează reacție imediat următoare. Deziluzia și decepția nu trebuie să devină paranoia și să influențeze comportamentul uman.

    Din greșeli se învață și fiecare lecție este un pas înainte spre perfecționare dar nu și spre perfecționism. Deziluzia nu trebuie să trăiască alături de alte sentimente omenești pentru că poate duce spre îmbolnăvirea sufletului.

    Ideal ar fi să învățăm și din greșelile altora dar din păcate, aceasta ține doar de școala vieții și de modul în care reușim să interpretăm ceea ce soarta ne aduce în prim planul existenței noastre.

   Este normal ca deziluzia să apară din când în când pentru că suntem oameni și avem posibilitatea de a discerne și de a remedia ceea ce am greșit sau cineva ne-a dezamăgit.

    Dacă toate în viață ar fi perfecte, atunci am crede că suntem în RAI și totul ar fi banal….