Arhive etichetă: balcon

In cautarea unui magazin de materiale de constructii

De câte ori o aud pe soția mea spunând: “Știi la ce m-am gândit?”, pe lângă răspunsul meu scurt “Nu”, sunt deja pregătit și focusat pe ideea că vom face unele schimbări prin locuință. Deci voi avea de lucru iar ca să mă răzbun puțin, o las pe ea să caute ceea ce dorește și consideră că este optim pentru atingerea obiectivului propus.

Luna trecută, am auzit aceste cuvinte, am oferit același răspuns și am așteptat continuarea. M-a lăsat să aleg între două propuneri de-ale ei: să ne închidem balconul ori să schimbăm tapetul în dormitor. Fiind obișnuit cu lucrările de renovare, am decis că amenajarea balconului reprezintă o prioritate, mai ales că se apropie sezonul rece, iar căldura din locuința va fi o problemă.

Primul pas a fost găsirea unui profesionist care să ne refacă structura astfel încât să putem monta geamurile termopan. Din păcate, specialiștii sunt tot mai puțini, dar până la urmă am găsit unul potrivit care ne-a oferit sfaturi și propuneri de reamenajare, pentru ca să fim mulțumiți.

Am ajuns la concluzia logică, că dacă tot ne reconfigurăm terasa, atunci să folosim materiale și componente de calitate care să fie totuși la prețuri rezonabile. De data aceasta, m-am ocupat personal de achiziția materialelor de construcții, având și o săptămână de concediu. Am găsit pe site-ul hornbach.ro produsele mult dorite: placă de BCA, ciment, plasă, polistiren extrudat, gresie, vopsea albă și tapet.

Polistirenul protejează incinta astfel încât frigul să nu pătrundă în interior, iar geamurile termopan care se închid ermetic, asigură o izolare completă a balconului. Prin aplicarea unei zugrăveli de culaore albă, balconul care fusese mic în urmă cu câteva luni, acum oferă senzația unui spațiu mărit.

Pe lângă această renovare, reconfigurare, am adăugat niște dulăpioare de culoare albă și o masă rabatabilă din lemn, care împreună cu scaunele pliante asigură un confort ideal. De câteva zile îmi servesc cafeaua de dimineață pe balcon, privind la crengile dezgolite și la dansul frunzelor îngălbenite care s-au prins într-un dans specific de toamnă.    

Seara, înainte de a mă culca, ies pe balcon, pornind lampa cu led, ce transmite o culoare galbenă liniștitoare și citesc câteva rânduri din cărțile lăsate pe o etajeră a dulăpiorului.

În cazul în care doresc să realizez anumite lucrări de precizie, folosesc lampa cu led din tavan, care prin lumina ei albă și rece, mă obligă într-un fel să intru grabnic în acțiune.

În zilele de week-end când este cald, deschid fereastra și-mi pun cana de cafea sau ceai, pe blatul de marmură din exteriorul geamului, privind spre oamenii care se plimbă singuri, sau cu animalele lor de companie.

Stând în bucătărie și privind spre balcon, un tapet plăcut și relaxant, face trecerea perfectă de la podea spre fereastră. Deci pot spune că am pus și tapet, ales cu greu datorită multitudinii de variante existe pe site.

Sursa foto: Album foto propriu

Trebuie să recunosc că această idee a soției mele, a fost una dintre cele mai bune, dar dacă eu nu mă ocupam intens, iar produsele de la Hornbach n-ar fi fost de calitate, acestea ar fi fost  realizate de către meșterul profesionist doar în vis.

Văzând rezultatele pozitive ale investiției, am început să caut pe același site, unele produse care ne pot ajuta în viitor, la redecorarea dormitorului, că parcă imediat aud din nou: “Știi la ce m-am gândit?”, dar de data aceasta voi spune “Da” și imediat voi prezenta oferta de produse necesare pentru noile amenajări! Așa se întâmplă că ai încredere în tine și când ai soluții optime pentru toate ideile, care nu vor mai deveni probleme!

Fragmente – O zi nebună

Pătrăţel se trezeşte. Se uită prin cameră după care constată că-i este sete. Se ridică grăbit din pat pornind spre bucătărie. Ajuns pe hol, privește spre camera de alături și constată că sora lui doarme, pentru că nu se vedea lumină în camera ei. Intră pe întuneric în bucătărie, astfel încât ochii săi parțial deschiși, să nu ia un contact brusc cu lumina ledurilor. Se îndreaptă spre locul unde era depozitată cana lui de apă, moment în care simte că i se învârte capul. Ameţeşte. Se prinde repede de perete, cu o mână de ceas iar cu cealaltă de raftul cu oale, dar degeaba. Pătrăţel aterizează pe gresia de pe podea, împreună cu ceasul care se rostogoleşte sub masă. Rafturile și oalele îl acoperă pentru a nu i se face frig.

După câteva minute, Maimuţel aprinde lumina în camera ei. O porneşte spre baie moment în care vede deschisă uşa camerei lui Pătrăţel. Mirată o porneşte spre bucătărie, convinsă că fratele ei înfulecă de zor, golind frigiderul. Până să aprindă lumina, se împiedică şi cade peste Pătrăţel, care tresare speriat.

După dezastrul din noaptea trecută, din bucătărie, Maimuţel se apucă să facă curat. Începe să şteargă praful în timp ce Pătrăţel porneşte spre beci.

Ajuns în pivniță, Pătrățel îşi ia sticlele goale de apă minerală şi le numără. Face rapid un calcul şi pune o treime dintre ele în plasă. Urcă scările spre ieşirea din bloc. Ajuns afară, o salută pe bătrâna care stă pe banca din fața intrării, lângă zona verde ce împrejmuia blocul.

Pătrățel merge în piață și ajunge la magazinul dorit unde se strecoară în interior pe lângă cele patru vânzătoare vorbăreţe.  După ce face schimbul de sticle pline – sticle goale, Pătrățel se îndreaptă spre casa de marcat, iar pe drum îşi alege o ciocolată. După ce plăteşte, acesta pornește agale spre casă, părăsind piața și strecurându-se prin spatele blocului, coborând apoi  în beci.

Pătrățel pune sticlele pline pe raft, iar în locul lor, în plasă, pune altele goale. Iese prin faţa blocului salutând vecina, traversează piața și pătrunde în interiorul magazinului pe lângă cele patru vânzătoare. Îşi ia apa minerală, ciocolata, lasă suma fixă de plată la caseriţă și o pornește din nou spre casă. Iese din piaţă și-și continuă drumul prin spatele blocului. Coboară în beci şi repetă operaţiunile anterioare cu sticlele și pune ciocolata în raft, peste cea cumpărată anterior. Priveşte mirat spre telefonul care nu sunase deloc…. După ce stă pe gânduri, formează numărul de telefon al surorii Maimuţel, însă telefonul este ocupat:

  • Iar vorbeşte!

Pătrăţel își ia ultimele sticle goale, le pune în plasă şi o porneşte din nou spre ieşire. Trecând pe lângă vecina care stătea pe bancă, o vede cum îşi scuipă în sân, făcându-şi cruce, pentru că-l vede a treia oară plecând fără a observa când acesta a revenit.

Pătrățel intră agale în piață și în magazinul pe care-l frecventase anterior. Una dintre cele patru vânzătoare le întreabă pe celelalte:

  • Omul acela nu a mai trecut pe aici?
  • Cred că da… doar nu vedem în reluare.
  • Eu nu l-am mai văzut – spune una dintre ele, întorcând privirea spre Pătrăţel, care se afla în capătul magazinului.
  • Oare am halucinaţie? Am febră…

Pătrăţel îşi continuă drumul,..

Citește mai departe…