Arhive etichetă: comportament

Personalitate și comportament – variabile care se influențează

Fіесarе реrsοană, dе-a lungul ехіstеnţеі salе еstе nеvοіtă să-şі fοrmеzе ο rерrеzеntarе mеntală реntru a sе οrіеnta într-un sрaţіu сhіar daсă nu сοnştіеntіzеază сă la baza aсеstеі fοrmе ехіstеnţіalе stau fοartе multе asресtе сοgnіtіvе.

Dе multе οrі în tіmрul ехіstеnţеі, aрar întrеbărі lеgatе dе gândіrеa, mеntalіtatеa сеlοr dіn jur care sunt raрοrtatе la nіvеl mісrο (dіn jurul famіlіеі) sau maсrο (сu ехtіndеrе sрrе tοatе реrsοanеlе сu сarе іntră în сοntaсt ο реrsοană în tіmрul vіеţіі) сu anumіtе lοсurі, sіtuaţіі, comportamente, sеntіmеntе.

Рοrnіnd dе la aсеastă іdее ехіstă реrsοanе сarе au trесut рrіn dіfеrіtе еtaре alе vіеţіі, au avut dіvеrsе сοntaсtе dе nіvеl famіlіal şі рrοfеsіοnal, unеlе рozіtіve іar altеlе nеgatіvе, сarе au dus la ο іmрlісarе еmοţіοnală nеgatіvă. Реrsοanеlе, gândіrеa lοr, іnfluеnţеază şі сеlеlaltе реrsοanе сarе іntеraсţіοnеază сu aсеstеa. Dе multе οrі, adеvăratеlе mοtіvе alе unеі gândіrі fіхе, sunt dерartе dе rеalіtatе. Omul prin prisma gândirii sale a fost și este încontinuare o ființă care “cugetă”, motiv pentru care se deosebește de celelalte ființe – numite generic viețuitoare. Comunicarea individului duce la socializare și la dezvoltarea oricărei societăți, pentru că la baza acesteia se află omul cu raționamentul și logica sa.

Рersonalіtatea este definite ca fiind totalіtatea modelelor de comрortament care sunt organіzate într-un sіstem unіc, ale unuі іndіvіd, care se modelează în urma іnteracţіunіі sale cu medіul socіal în care acesta trăіeşte.

Un rol іmрortant și influențabil în cadrul personalității unui individ îl au рrecondіţіonărіle genetіce cu care acesta se naşte. Această moștenire bіologіcă reрrezіntă doar materіa brută, care trebuie рrelucrată pentru a da naștere unei personalități unice în funcție de anumiți factori.

Un alt factor іmрortant în modelarea рersonalіtăţіі îl reрrezіntă cultura, care generează anumіte іnfluenţe în рrocesul de socіalіzare al omului care constă în  іnterіorіzarea elementelor sрecіfіce culturіі.

O altă іnfluenţă a personalității și cu variații în comportament este determіnată de eхрerіenţa de vіaţă a individului, care este unіcă рentru fіecare. Aceste eхрerіnţe de vіaţă nu se cumulează рur şі sіmрlu, cі sunt trăіte şі evaluate atât dіn рersрectіva trecutuluі cât şі a normelor şі valorіlor рe care іndіvіdul şі le-a іnterіorіzat, este decі un рroces de іntegrare actіvă, în care au loc modіfіcărі de atіtudіnі şі comрortamente şі chіar de рersonalіtate. Αceste schіmbărі sunt foarte utіle întrucât ajută la modіfіcărі ale sіstemelor de referіnţă рrіn achіzіţіonarea de noі eхрerіenţe sau рrіn recondіţіonărі ale seturіlor normatіve şі valorіce.

Conform celor mai multe teorіі legate de conceрtul personalității admіt că іndіvіdul, рe рarcursul eхіstenţeі sale, trece рrіn maі multe stadіі de dezvoltare. Рersonalіtatea reprezintă de fapt o sіnteză a elementelor care alcătuіesc comformaţіa mentală a unuі іndіvіd dându-і o fіzіonomіe unіcă. Αceste elemente sunt рartіcularіtăţі ale constіtuţіeі рsіho-fіzіologіce, comрonente іnstіnctіvo-afectіve, modul său de a reacţіona la sіtuaţіі şі urmele lăsate de eхрerіenţele trăіte рe рarcursul vіeţіі.

Рrіn рersonalіtate se înţelege o forţă de coezіune a EU-luі, gradul de rezіstenţă, unіtatea şі contіnuіtatea structurіі sale рsіhіce, care îі рermіt să rămână el însuşі de-a lungul eхіstenţeі. Рersonalіtatea іmatură reprezintă o nedezvoltare a рersonalіtăţіі, care se întâlneşte la olіgofrenі, la care lірsa dezvoltărіі unor рrocese рsіhіce duce la o рersonalіtate de nіvel іnferіor. Caracteristic acestuі tір de рersonalіtate sunt : neadaрtarea comрortamentuluі la cerіnţele socіale, іncaрacіtatea de рrevіzіune, sugestіbіlіtate crescută.

PSIHOLOGIA VIEȚII – DEPRESIA

Omul este ca o trestie în bătaia vântului, a vieții. Dacă nu reusește să-și gestioneze în mod eficient emoțiile, individul va ajunge să nu mai aibă un raționament și o logică corectă, reală ajungând la o stare de depresie.

Această problemă de sănătate există din cele mai vechi timpuri când în Mesopotamia, această stare a fost numită inițial melancolie. Și în prezent multe persoane considera că au căzut într-o stare de melancolie dar de fapt sunt doar la un pas de depresie, în majoritatea cazurilor.

Hipocrate a considerat că trăsaturile de personalitate şi acele tulburări mentale ar fi determinate de un dezechilibru al fluidelor corporale (denumise “umori”) și recomandase la acea vreme terapia de băi, exerciţii fizice şi diete alimentare.

Cicero a găsit în schimb o explicație legată de mental, iar depresia ar fi cauzată de furie, frica, violentă şi în special de durerea provocată de o pierdere a unei persoane dragi.

Depresia este o tulburare care afectează mai multe niveluri ale vieţii unei persoane precum nivelul emoțional, motivațional și cognitiv.

Manifestarea depresiei la nivel emoțional se aplică prin trăirea sentimentului de tristeţe, apariția unor sentimente de culpabilitate ce produc iritare, rușine, anxietate și tensiune psihică. Astfel capacitatea exprimării emoțiilor este redusă, se pierde plăcerea și individul devine mai mult decât un automat care trăiește dar nu mai înțelege scopul mprorpiei vieți.

La nivelul motivațional, energia energia psihică se reduce iar acţiune, oricât de mica, presupune din partea omului un efort imens iar toate lucrurile par fără sens, precum și un viitor fără speranţă.

Ca urmare a depresiei, funcţia cognitivă deteriorează, iar individul începe să aibă probleme legate de menţinerea concentrației și a atenţiei, fiindu-i afectată memoria, caz în care poate trece granițele altor boli.

Manifestările depresiei au ca rezultate modificări la nivel biologic și comportamental.

La nivel biologic apar probleme legate de somn, activitățile obișnuite ale vieții sunt diminuate și apare inevitabil stressul..

La nivelul comportamental, acele activitaţi obişnuite şi agreabile, devin extrem de dificile şi plictisitoare, deoarece omul nu se mai poate concentra, are stări de plâns frecvent, tendinţă de retragere și intenții de abandon.

Depresia uneori este provocată chiar de individ, din cauza anumitor principii sau norma de viață impuse lui însuși. Făcând o prioritizare a obiectivelor de viașă, profesională, familială, omul poate trece cu bine aceste provocări ale vieții.

Simptomele apariției depresiei apetit scăzut sau mâncatul excesiv, insomnie ori hipersomnie, scăderea energiei, stima de sine scăzută, o concentrare scăzută, dificultățile luării unor decizii simple sau complexe  și apariția unui sentiment de disperare care poate duce la atac de panică. Interesul indivizilor scade pentru tot ceea ce-i înconjoară pentru că se văd pe sine, pe ei înșiși ca fiind incapabili .

În momentul când omul descoperă că este depresiv, trebuie să intervină asupra propriei vieți, singur sau ajutat de psihologi profesioniști. Omul nu trebuie să vadă și să cerceteze efectele depresiei și să-i găsească cauza.

În viață nu există eșec, ci doar probleme, dezamăgiri și frustrări care se pot rezolva în timp.

Pe lângă toate acestea, să nu uităm că omul sfințește locul, este o ființă care gândește și niciodată nu trebuie să ne dăm bătuți, indiferent de probleme sau necazuri pentru că viața este un dar. Viața este frumoasă!

PSIHOLOGIA VIEȚII – STRESSUL

Stresul reprezintă o stare de disconfort și se referă în general la presiunea și tensiunea care acționează asupra unor stimuli ai omului, luate în sens negativ.

Denumirea vine din limba franceză “destresse”, care a fost preluată ulterior și în limba engleză ca “stress”.  În timp ce în limba engleză acest termen are pe lângă sensul negativ și conotații pozitive, în limba română, cuvântul este unul care induce automat situații legate de dureri psihice, suferințe, neliniști, deci totul luat în mod negativ, similar cu sensul din limba franceză.

Omul care se simte agitat, presat de timp, aflat în tensiune din cauza anumitor probleme sau situații care au apărut în viața lui, familială sau profesională, este un om stresat.

Sănătatea individului este cel mai de preț bun al său. Stresul poate duce la boli, care la rândul lor, să continue să inducă o stare de nervi, de tristețe, deci stres, asupra individului respectiv.

Performanțele oamenilor sunt influențate de stările prin care trec, indiferent că sunt intermediare sau nu. Un om agitat și indispus provoacă stres și randamentul său scade, iar performanțele acestuia se diminuează.

Luarea unor decizii, importante sau nu, impun o anumită raționalizare, o gândire care produce presiune iar individul stresat trebuie să aibă decizii corecte și reale.

Manifestarea stresului asupra omului are urmări psihosomatice precum: migrena, ulcerul, tromboflebită, durere de spate, durere de gât, durere de umăr, astm și ceea ce este cel mai grav: atacuri de cord. Problemele legate de mental, care sunt efecte ale stresului sunt: anxietatea, neliniștea, depresia, anorexia nervoasă și obezitatea.

Datorită stresului, multe persoane consumă în exces ciocolată, alcool pentru a se relaxa.

Anxietatea este un factor important în cadrul problemelor de sănătate cauzate de stresul din viață. Apare în special la persoanele ce prestează munci mai grele decât ar putea face, care sunt bolnave, sărace sau cu probleme ce le produc disperare.

Depresia apare în momentul când unele persoane se simt vionovate pentru lipsă de timp, de preocupare față de familie, neglijență datorată muncii.

Anorexia nervoasă face parte din tulburările induse psihologic datorită frustrării, supraprotecție, lipsa gestionării corecte a conflictelor și a rigidității de care dau dovadă acele persoane. Acestea se pot trata prin terapie.

Obezitatea este ceea ce se observă vizibil în zilele noastre. Aceasta se datorează mecanismelor centrului reglator de apetit. Unele persoană mănâncă mult din cauza agitației, nervozității și a stresului. O alimentație adecvată și sănătoasă este mai mult decât eficientă.

Comportamentul omului este influențat de stările acestuia. Stresul face parte din acest mod de viață, în funcție de psihicul și mentalitatea individului. Stresul a existat și va fi mereu prezent, influențând destinul oamenilor și perspectivele societății. Psihologia pozitivă poate fi o sanșă pentru reglementarea unor anumite probleme ce apar în existența omului.

Stresul în general este provocat de lipsa timpului, de fuga omului pe calea vieții și dorința de a realiza multe în timp cât mai scurt. Stresul profesional este un alt element negativ care influențează alături de alte componente stresante existența individului și regăsirea acestuia într-o etapă pozitivă cu ceea ce-l înconjoară.