Arhive etichetă: discutii

Conflictul în organizații

Cuvântul „conflict” a apărut din latinescul „conflictus” care defineşte lupta, ciocnirea, confruntare deschisă. În perioada contemporană, prin noţiunea de conflict se înţelegea  întâlnirea unor valori, idealuri, sentimente, interese care se opun.

Fiecare persoană are propriile informaţii, care uneori diferă de ale celorlalte persoane, sau doar sunt procesate diferit. Dacă aceste  diferenţe de idei, concepţii nu sunt acceptate, apare dezacordul între oameni, care de fapt este primul pas spre conflict. Acest conflict, dacă nu este controlat, poate conduce uneori la violente, soldate uneori cu  daune şi reparaţii costisitoare.

Conflictul este descris de trei elemente principale: entităţi antagoniste (persoane, grupuri de persoane), obiectul conflictului (diferendul de sine) şi o proximitate funcţională într-un sistem (organizaţie, grup).

Literatura de specialitate prezintă mai multe  criterii după care se clasifică aceste  conflicte. Numărul acestor criterii după care se clasifică conflictele, precum şi gradul de diversificare a acestor tipuri sunt importante în recunoaşterea formelor de manifestare a conflictelor. Astfel, managerul poate să identifice cauzele apariţiei conflictului, ajutând la aprecierea evoluţiei şi la modalitatea de gestionare a acesteia, pentru buna funcționare a organizației.

După sfera de cuprindere a conflictului, acestea se împart astfel:

Conflictul intrapersonal – conflictul individului cu el însuşi, care este generat  de  motivaţii,  idei, concepţii, dorinţe,  sentimente  sau  exigențe contradictorii.

Conflictul interpersonal – conflictul care apare între persoane, grupuri, ale căror interese, obiective, ţeluri, sisteme de valori, atitudini, idealuri, comportamente, sunt divergente. În cadrul organizaţiilor, conflictele interpersonale sunt: conflicte ierarhice (între şef şi subordonaţi ) sau conflicte orizontale ( între persoane ce au acelaşi statut sau statuturi organizaţionale asemănătoare).

Depistarea și gestionarea conflictului de muncă interpersonal este importantă, având efect asupra climatului de la muncă. Starea de tensiune dintre colegi se reflectă în performanţele activităţii acestora, dar şi în modificări comportamentale care îi afectează pe cei din jur. Conflictul dintre şef şi unul dintre subordonaţi influenţează atât comportamentul celor doi la locul de munca, cât şi activitatea şi performanţele întregului grup pe care îl coordonează managerul implicat în dispută.

Conflict de muncă intragrup – este un conflict interpersonal între membrii aceluiași grup, apare în general datorită:  modului de rezolvare a unor probleme, a modului de alocare a unor resurse în cadrul grupului.

Conflictul de muncă intergrupuri – are loc între grupurile unde apar anumite divergenţe. Aceste conflicte apar în general între compartimente: producţie şi comercial, tehnic și aprovizionare, contabilitate şi resurse umane, logistică și proiectare.

O formă particulară a conflictului intergrupuri este aşa-numitul conflict de muncă colectiv, care apare între două entităţi distincte: patronatul sau conducerea organizaţiei şi salariaţi, care sunt organizaţi în sindicate sau nu. Conflictul colectiv apare numai în momentul în care una din parţi, de regulă salariaţii, recurg la mijloace de presiune, anunţă cealaltă parte de existenţa unor nemulţumiri. Acest conflict este unul colectiv pentru că priveşte pe lângă cele două subiecte distincte, și doua colectivităţi distincte: patronatul şi salariaţii.

De remarcat că nu orice neînţelegere, disensiune sau opoziţie între părti constituie un conflict colectiv de muncă, doar cele care implică tot grupul de salariați, nu doar o anumită parte a ei. Acest conflict se împarte în tipuri distincte:

–  Conflicte de interese – al căror obiectiv este  stabilirea condiţiilor de muncă cu ocazia negocierilor contractelor individuale şi/sau colective de muncă şi se referă la interesele cu caracter:  profesional, social sau economic ale salariaţilor.

–  Conflicte de drepturi  – ce au ca obiect, exercitarea unor drepturi , îndeplinirea unor obligaţii ce decurg din legi sau din acte normative, din contractele colective sau individuale de muncă.

Noţiunea de conflict colectiv de muncă se refera la conflictele de interese şi acea parte din conflictele de drepturi atât cu privire la executarea cât şi la încetarea aplicării contractelor colective de drepturi.

Foto personal

Podcastul – o necesitate a zilelor noastre

Oamenii și argumentele lor

Oamenii sunt predispuși să aibă păreri, unele chiar diferite de a celorlați, pe care însă dacă le argumentează, acestia pot schimba opinii sau decizii la acele persoane verticale și conștiente, că adevărul absolut nu este doar al lor.

Sursa foto: Album propriu

Marile dileme și cele mai multe contradicții sunt cele legate de domenii, care sunt incerte, în care chiar nu există nimic cert, precum este politica.

Eu nu sunt expert în politică, dar o urmăresc și observ că este un domeniu unde nimic nu este așa cum pare… Mereu am dorit argumente de la votanți, referitor la opțiunile lor politice, indiferent de partidul/doctrina/omul pe care-l susțineau.

Astfel, în urma unor solicitări adresate în perioada unor alegeri electorale, dorind doar o argumentare a susținerii unuia sau a altuia dintre candidați, o mulțime de prieteni, colegi au ripostat printr-o manieră care nu este una normală, cea denumită „pumnul in gură”, renunțând la existența unui contact virtual între noi. Aceasta m-a dezamăgit, considerând că oamenii încă nu sunt pregătiți să poate oferi/verifica alternative, să aibă intuiția și gândire în perspectivă. Am fost dezamăgit de această lipsă de argumentare, mai ales de la unii colegi de facultate/master împreună cu care am învins fricile și temerile pe coclaurile munților, pe tiroliană, făcând escaladări și relaxându-ne la cafeaua cea de toate zilele, după serile obositoare când adormeam instantaneu sub fereastra unde se afla o pictură!

În contrast cu aceste opinii personale, trebuie să ne bucurăm că există și emisiuni și podcasturi care dezbat și prezintă informații legate de diverse subiecte de interes general. Omul din naștere este ființă care cugetă și este ca o trestie care se îndoaie sub puterea vântului dar nu se rupe!

Necesitatea unui  podcast

Un podcast trebuie să se adreseze unui public larg, care poate deține atât cunostințe minime, medii sau chiar avansate, astfel încât să rămână cu unele informații care să-l ajute într-un viitor apropiat sau îndepărtat. Un podcast poate să fie unul general care să ofere informații din domenii diverse sau să fie strict de nișă, bazându-se pe specializările celor care le realizează.

Un podcast trebuie să ofere informații utile, poate fi o simplă dezbatere, așa ca între prietenii aflați la un pahar de vorbă, însă nu trebuie să prezinte informații trunchiate, parțiale care pot duce la interpretări.

Sursa foto: Album propriu

Trebuie să fim conștienți că nimeni nu este perfect și nu cunoaște totul, pentru că atunci nu ar fi doar un om! Atunci când sunt transmise mesaje, receptorul trebuie să le descifreze corect, fără a avea anumite distorsiuni ale canalului de transmitere. Dacă o informație este ambiguă, publicul îl poate interpreta și uneori o pietricică poate deveni un bolovan.

În general sunt apreciatele acele podcasturi ce sunt de nișă, în care informațiile prezentate sunt verificate din perspectiva mai multor surse credibile și ajută la dezvoltarea personală, uneori chiar și profesională a ascultătorului. În acest mod, publicul ocazional devine rapid un public fidel.

Podcasturi despre tehnologie

În general, un podcast de tehnologie este apreciat de către cunoscători, astfel că publicul țintă al realizatorilor îl reprezintă persoana care este avidă de informații, are anumite cunostințe sau dorește să acumuleze mai multe date.

Sursa foto: Tehnocultura

Podcastul Tehnocultura este un podcast de cultură generală din domeniul tehnologiei, cu știri și comentarii pe multe subiecte legate de tehnologia pe care o folosim zi de zi., realizată de  Vlad Bănică și Manuel Cheța, care discută în termeni simpli, din confortul locuințelor (din Germania, respectiv Marea Britanie). Podcastul Tehnocultura este o continuare în online a unei emisiuni realizate de Manuel Cheța la o telviziune locală din Brașov, în perioada cât a locuit în acest centru universitar 2014-2015.

Am urmărit episodul 82 în care gazdele emisiunii Vlad Bănică și Manuel Cheța au dezbătut ca subiecte principale: malware pe iPhone (care persistă și când telefonul este închis), calculatoare încete (cauze și remedieri ce depind strict de utilizatori) și prizele deștepte (prizele inteligente care detectează consumul real al surselor conectate la priza acelei rețele).  

Urmărind acest postcast marca Tehnocultura pot face unele remarci pro și contra, argumentându-le astfel încât să nu apară confuzii.

„Mii de site-uri de top colecționează date fără consimțământ chiar înainte să se trimită formularul…” – induce panică pentru necunoscători care pot avea impresia că totul este sub urmărire, nu doar unele site-uri web. Este adevărat că timpul a fost scurt, dar o informare despre ceea ce reprezintă un formular online, un site prezintă mai multă relevanță  informațiilor pentru acel necunoscător în domeniu.

Eu fiind din domeniul tehnologiei prezentate de către cei doi moderatori, am înțeles perfect ce s-a prezentat și m-am bucurat de informațiile noi acumulate, deși uneori aveam impresia că mă plictisesc, fiind deja lucruri cunoscute, însă uneori, reauzind acele știri, putem vedea dincolo de valoarea informației, gândind în perspectivă și având noi idei, care duc spre alte întrebări.

Fiind realizat de români plecați din țară, acest podcast se adresează atât românilor din diaspora cât și celor aflați în țară. Este ca o discuție între prieteni unde se dezbat probleme cotidiene care țin de tehnologie, ceea ce reprezintă o idee mai mult decât perfectă.

Există podcastul ideal?

Cum aș vedea eu realizarea unui podcast daca aș fi în locul lor?  Nu aș schimba multe pentru că este interesant. dar pot oferi unele propuneri.

Eu aș prezenta la început un mic sumar, cu un intro specific și m-aș axa pe mai multe teme: cultură și tehnologie, nu doar cultura tehnologiei. Aș prezenta știri și informații și noutăți culturale: literatură (cărți), artă, muzică, filme românești, pentru a ne regăsi identitatea națională și apoi m-aș axa pe tehnologie.

Prezentarea unei informații trebuie să înceapă de la nivelul unui ascultător cu cunostințe aproape minime în acel domeniu, iar apoi mesajele să înceapă să se adreseze, pe același subiect și celor cunoscători.

Sursa foto: Album propriu

De asemenea, ar fi ideal să se realizeze și o scurtă istorie a unor componente/ramuri a tehnologiei, astfel încât publicul care urmărește un episod, să fie atras și de următoarele podcasturi pentru a se iniția și a aprofunda acel domeniu..

Ceea ce este important, îl reprezintă faptul că acest podcast este o punte de legătură între românii de pretutindeni, iar acolo unde comunicare nu există, nimic nu este…

Articolul a fost scris pentru SuperBlog 2022.