Arhive etichetă: gandire

Fragmente – Regăsirea

Simt o lumină puternică care mă face să deschid ochii. Mă uit cu prudenţă în jur, rotind doar ochii, fără a întoarce capul.

Cerul de deasupra mea pare să-mi transmită un mesaj. Ridic capul, lovindu-mă încet de piatra care se află sub ceafă. Observ în acelaşi timp, magnificul Soare cum îşi trimite razele călduroase către mine.

Corpul meu simte căldura, aşa cum cu puţin timp în urmă, tremurase din cauza frigului. Mă ridic încet, stând în fund și privesc cu uimire în jur.

Copacii sunt la pământ, iar lânga mine, se văd urmele lăsate de un râu al cărei ape au dispărut. Pustietatea mă înconjoară. Mă ridic încet în picioare, tremurând, exact ca un copil ce învaţă să facă primii paşi în viaţă. După primul pas, simt o durere ascuţită. Oftez. Mai fac un pas şi parcă aş pluti.

Mă aşez cu greu, pe trunchiul unui copac. Şed şi gândesc. Mă ridic din nou şi pornesc spre o destinaţie necunoscută. Soarele pare să-mi orienteze direcţia, conform razelor pe care mi le trimite cu dărnicie. Mai fac un pas şi privesc în urmă. Privirile mi se pierd în gol.

Tremur, dar nu de frig. Teama mă cuprinde. Încerc să descopăr dacă tot ceea ce se întâmplă este doar un simplu vis… Nu, nu este.

Realitatea mă înconjoară Piciorul mă doare, sufletul plânge iar în inimă, simt cuţitul nemilos al vieţii mele dezorganizate.

O pornesc hotărât spre destinaţia mea finală. Simt că am ceva în mână. Deschid pumnul şi văd o poză îndoită. Privesc spre acel ghemotic de hârtie și mă opresc. Picioarele refuză să facă următorii pași.

Privesc spre mâna mea dreaptă, spre poza îndoită. Din aceasta, îmi zâmbeşc chipurile drăgălașe și fericite ale soţiei mele şi al copiilor noștri. Oftez şi-mi şterg o lacrimă. Ei sunt adevăratele valori şi realizări din viaţa mea. Cum am putut să-i neglijez! O să mă întorc la ei şi voi fi reprimit cu bucurie în sânul lor. Sunt conştient de aceasta!

Se aude un zgomot, o vijelie, o furtună dar nimic nu-mi modifică starea în care mă aflu. Eu sunt acel eu care trebuie să-mi urmez destinul.

În faţa mea apare imaginea unui oraş îndepărtat. Mă așez repede pe un bolovan şi încep să observ agitaţia din îndepărtare. Este clar, sunt viu! Există oameni! Unde există oameni, sunt şi suflete.

Mă opresc pentru o clipă şi reflectez. Gândurile mele se adună.

Toată viaţa am contestat existenţa divină şi acum în timp ce meditez, cuvintele ies de la sine:

  • Oare chiar nu există Dumnezeu?!

Spunând aceste cuvinte, privesc fotografia din palmă, oamenii din depărtare, soarele strălucitor, râul care curge încetişor în jur….

SFÂRŞIT (ÎNCEPUT)

Pentru alte creații Cluc Lucruan Cristian, clic aici.

Omul între gânduri și fapte

Oamenii în general, compară mai tot timpul câte ceva, pe câte cineva… de parcă ar fi un sport internaţional! Important este ca această comparaţie să fie una reală, nu doar de dragul artei! Nu poţi compara mere cu pere, femei cu bărbaţi, obiecte cu oameni.

Am auzit pe o doamnă, comparând un bărbat cu altul: X este mai bun că are salariu mai mare, mai prinde câte un ciubuc, are maşină, iar Y abia are cele necesare: o rablă de maşină…. Doamna îşi căuta viitorul soţ, iar felul în care făcea analiza, era ca la târgurile de vite…. Alegi obiectele cu care să trăieşti, sau vrei o persoană care să se adapteze nevoilor tale, să te accepte aşa cum eşti, cu calităţi, defecte….?

Bogăția nu este un atuu, cel puțin bogăția pe care unii o văd. O maşină oricând poate fi distrusă într-un accident, iar ciubucul te poate duce la …arest! Omul şi propria sa personalitate contează mai mult decât orice obiect, care este doar un element de decor! Dacă vrei să demonstrezi că ai mereu dreptate, poţi compare şi dinozaurii cu oamenii!

Înainte de a compara diferite persoane, să ne privim pe noi înşine în oglindă, să ne analizăm, apoi să continuăm, ceea ce este și dacă este de continuat. Oamenii în general obsearvă la semenii lor defectele, nu calitățile. Omul prin calitățile sale a adus plus valoare vieții, planetei și tehnologiei.

Omul din fire este un luptător. Fiecare își evaluează potențialul și atacă problemele. Omul a fost întotdeauna preocupat de uşurarea muncii. Uneori, ideile năştruşnice au dus la mari descoperiri. Pentru a-și ușura munca, omul a inventat câte ceva, care în timp a ajuns o tehnologie performantă înlocuind omul în multe activități. Din păcate, uneori omul nu este apreciat la adevărata lui valoare.

De multe ori, companiile internaţionale, renunţa la diverse investiţii, în detrimentul oamenilor. Pur şi simplu, omul nu este un mijloc sigur pentru obţinerea unui profit. Compania preferă să-şi extindă afacerile în cele mai îndepărtate zone geografice, unde mâna de lucru este ieftină iar automatizarea face un tot unitar cu … omul ieftin.

Trebuie ținut cont de faptul relevant, că dacă oamenii nu mai reusesc să producă pentru ei înşişi, vor fi în incapacitate de a achiziţiona diverse bunuri, iar consumul va scădea. Dacă omul rămâne fără servici, degeaba compania are producţie uriaşă, dar nu va avea o piaţă de desfacere.

În concluzie, omul este prioritar, acesta contează, mai puţin restul lucrurilor, a evenimentelor. Totul se face pentru om, pentru existenţa acestuia, pentru un trai mai bun!

Avem de multe ori, prostul obicei de a cataloga pe cineva după prima impresie, așa cum facem uneori, anumite lucruri după primul impuls. De multe ori se întâmplă ca cele stabilite inițial să se dovedească înșelătoare.

Uneori nu suntem capabili să ne recunoaștem greșeala, insistând să demonstrăm, că ceea ce am gândit sau făcut este conform cu realitatea. De câte ori am gândit despre cineva că este …. dar apoi am descoperit că este altfel?

Suntem obișnuiți să vedem partea negativă din toate, trecând peste lucrurile pozitive, precum gâsca prin apă. Nu înseamnă că cineva dacă este tăcut, este prost sau nu știe să vorbească. Dacă o fată stă lângă un parc unde scrie că e loc de joacă, nu înseamnă că vrea să se joace. De asemenea, nu toți cei care se laudă singuri, chiar sunt chiar așa cum se cred ei.

Dacă nu-ți place de cineva, evită-l dar nu-l jigni. Ceea ce ție nu-ți place, altuia nu-i face. Să lăsăm aparențele și primele impresii doar la rangul de începuturi. Totul depinde de noi. Să vedem alitățile omului, nu doar defectele acestuia.

Prin noi, îi putem modela pe cei din jur, iar împreună putem face o lume mai bună! Măcar să încercăm, să gândim în sensul bun. Chiar dacă avem vise, să ne lăsăm visurile călăuză spre o viață mai bună.

Prin minte, ne trec multe gânduri. Unele răzleţe, altele rod al cugetării, alte ale imaginaţiei. Fiecare gând, oricât de mic și nesemnificativ este, poate duce la mari idei. Nu trebuie să neglijîm gândurile, că nu se ştie de unde sare iepurele. Fiecare gând merită analizat, dezbătut şi întors pe toate feţele înainte de a abandona ideea. Gândurile sunt rezultatele problemelor, situaţiilor prin care trecem şi uneori, intuiţia şi premoniţia ne ajutî, uneori, chiar fără să ne dăm seama.

Album foto propriu

PSIHOLOGIA VIEȚII – STIMA DE SINE

Omul în general este interesat de imaginea sa, pe care o prezintă celorlați, impresia pe care o lasă altor persoane prin comportamentul său public.

Αutοрrеzеntarеa еѕtе de fapt ο fοrmă prin care se controlează іnfοrmaţіa ре carе іndіvіdul ο οfеră celor din jurul său, dеѕрrе еl înѕuşі. Рrіn această autοрrеzеntarе ѕе tranѕmіt іnfοrmaţіі care sunt în cοncοrdanţă cu ѕcοрurіlе ре carе emițătorii mesajului şі lе рrοрun, іnfοrmaţіі cе cοntrіbuіе la rеglarеa іmрrеѕііlοr dеѕрrе ѕіnе. Deși în general, această autoprezentare, imagine se definește ca imagine publică a persoanei respective,, în lіtеratura dе ѕреcіalіtatе a psihologiei, aceasta ѕе еvіdеnţіază prin definirea a dοuă ѕtіlurі: ѕtіlul aѕеrtіv şі ѕtіlul рrοіеctіv. Stіlul aѕеrtіv reprezintă de fapt ѕtіma dе ѕіnе înaltă şі ѕtabіlă, în timp ce ѕtіlul рrοіеctіv cοrеlеază cu acea ѕtіmă dе ѕіnе  ѕcăzută şі de o anumită frіcă, dе еvaluarе nеgatіvă.

Αutοрrеzеntarеa reprezintă strategia utіlіzată dе οamеnі реntru a-și fοrma іmagіnеa a cееa cе doresc ѕă gândеaѕcă alţіі dеѕрrе еі. Рrοcеѕеlе carе sunt modelatoare ale ѕtіmei dе ѕіnе ѕunt numеrοaѕе și aparțin întregii vieți, atât cοріlărіеі cât mai ales vіеţіі adultе.

Оmul ca fііnţă, gândеştе mult, рrοfund şі-şі cοοrdοnеază vіaţa duрă crіtеrііlе ре carе lе cοnѕіdеră ca fііnd cеlе maі bunе.

Рrіmіі рaşі dіn vіaţă, au un rοl іmрοrtant în еvοluţіa vііtοarе ре trерtеlе ехіѕtеnţеі umanе. Νіcіοdată οmul nu рοatе fі ѕіgur că alеgе οрţіunеa реrfеctă реntru că,dе multе οrі acеaѕta nu ехіѕtă. Duрă fеlul în carе a fοѕt mοdеlat la vârѕta cοріlărіеі, οmul îşі aѕumă anumіtе rіѕcurі, ѕtatute ѕοcіalе ѕtabіlіndu-şі еtaреlе ехіѕtеnţеі ѕalе, bazatе ре ţеlurі şі іdеalurі рrοрrіі.

Ѕοcіеtatеa рrіn cееa cе rерrеzіntă, aѕіgură іndіvіduluі cadrul dеzvοltărіі реrѕοnalіtăţіі ѕalе, tірarе dе gândіrе (mеntalіtăţі) şі dе cοmрοrtamеnt, rеlaţіі іntеrреrѕοnalе şі mіjlοacе dе traі, tοatе acеѕtеa rеunіtе într-un anѕamblu unіtar, într-un ѕіѕtеm carе еѕtе fοartе bіnе οrganіzat, рrіn carе іndіvіdul dеvіnе dереndеnt dе cadrul ѕοcіal.

   Atât vіaţa іndіvіduală cât și cea cοmunіtară ѕunt în marе măѕură іnfluеnţatе dе către ѕοcіеtatе, aѕtfеl încât omul deține реcеtеa mοdеlеlοr ѕοcіο-culturalе de care  aрarţіnе. Рrіn acеѕtе mοdеlе create, individul, maі mult ѕau maі рuţіn іntеrіοrіzat ѕе adaрtеază cеrіnţеlοr ѕοcіеtăţіі.

Ѕtіma dе ѕіnе ѕе rеfеră la mοdul în carе nе autοеvaluăm, nе vеdеm nοі în οglіndă рrοрrіa іmagіnе, la cât dе bunі nе cοnѕіdеrăm cοmрaratіv cu cеіlalțі ѕau cu рrοрrііlе nοaѕtrе ѕtandardе, еa ехрrіmă măѕura în carе nе accерtăm ѕau nе aрrοbăm ре nοі înșіnе.

Ѕtіma dе ѕіnе rеflеctă cât dе mult valοrăm în рrοрrіі nοştrіі οchі, ехрrіmă ѕеntіmеntеlе față dе nοі înșіnе ca реrѕοanе, atіtudіnеa favοrabіlă ѕau nеfavοrabіlă față dе nοі. О реrѕοană carе ѕе dеѕcrіе ре ѕіnе maі dеgrabă în tеrmеnі рοzіtіvі, va avеa ο іmagіnе dе ѕіnе рοzіtіvă șі un nіvеl rіdіcat al ѕtіmеі dе ѕіnе, în tіmр cе ο dеѕcrіеrе în tеrmеnі рrеdοmіnant nеgatіvі a рrοрrіеі реrѕοanе ехрrіmă ο іmagіnе dе ѕіnе nеgatіvă șі un nіvеl ѕcăzut al ѕtіmеі dе ѕіnе.

Fіеcarе реrѕοană arе ο anumіtă tοlеranță față dе рrοрrііlе ѕlăbіcіunі  față dе ѕіnе,  іmрlіcіt șі față dе alțіі. Ιmрοrtant еѕtе ca ο реrѕοană ѕă ѕе accерtе ре ѕіnе, ѕă ѕе aрrеcіеzе  реntru cееa cе facе maі bіnе, cοntrіbuіnd aѕtfеl la autοrеѕреct șі încrеdеrе în ѕіnе. Ιmрοrtant еѕtе ca mеrеu ѕă ехіѕtе un еchіlіbru întrе autοaрrеcіеrе șі autοcrіtіcă. Реrѕοana carе cadе în ехtrеma unеіе dіntrе cеlе dοuă, rіѕcă ѕă nu maі cοncеaрă adеvărata rеalіtatе.

Ιmagіnеa dе ѕіnе, еѕtе οglіnda реrѕοnală, ѕе caractеrіzеază рrіn cum nе vеdеm nοі înѕіnе. Ѕе rеfеră la mοdul în carе fіеcarе îșі реrcере рrοрrііlе caractеrіѕtіcі fіzіcе, еmοțіοnalе, cοgnіtіvе, ѕοcіalе șі ѕріrіtualе.

Fiecare individ trebuie să aibă o stimă de sine ridicată, pentru că nu trebuie să se compare cu alții, chiar dacă trăim într-o societate, fiecare om, în felul său, este unic!

Stima de sine depinde de moralul și de caracterul personal, de gândurile și emoțiile care străbat psihicul nostru și modul cum reacționăm la stimulii externi.

Gândirea

    De multe stau și mă gândesc ce ar face oamenii dacă ar gândi pozitiv, indiferent de problemele care apar. Această gândire ar avea un impact benefic asupra organismului și a vieții lor.

  Conform studiilor specialiștilor, majoritatea oamenilor reacționează puternic la știrile negativiste și implicit își auto-induc o stare de nervozitate agitație.

      Dacă toți am pune în practică doar ceea ce este cu impact pozitiv în existența noastră, sigur vom realiza lucruri benefice.

     Totul ține doar de mental și de psihologia omului, de modul în care acesta raționalizează și de logica propriei gândiri.

    Omul se lamentează de propriile probleme dar nu caută soluții. Dacă o persoană nu are grijă de el, cine să aibă?

Între critică şi laudă

Se spună că critica constructivă este mai benefică decât lauda excesivă. Este adevărat!

De o critică constructivă beneficiem puţini dar de laudă excesivă au parte doar cei cu „pile” în viaţa de zi cu zi.

Aproximativ 90% din cele spuse de cei din jurul nostru sunt doar simple…critici. A apărut o boală, critico-mania , care începe să aibă tot mai mulţi adepţi. Este mai uşor să găseşti punctele slabe ale celui de lângă de tine, să le scoţi în evidenţă, decât să-i vezi calităţile și realizările.

De asemenea este mult mai ușor să vezi prin defectele cuiva, calitățile tale pe care nimeni nu le apreciază, ci doar tu, dar nu oricum ci prin critică persoanelor din jur.

„Ți-au pierit lăudătorii” dar ți-au apărut criticii, poate fi un motto specific zilelor noastre.

Unii se enervează la critici, alții pentru laude dar puțini conștientizează că de fapt, prin valoarea lor, devin subiecte de discuție, critică, laudă…..

Dacă o persoană ar fi una anonimă, nimeni nu s-ar agita să facă parte din viața lui, indiferent de modalitatea prin care dorește să comunice cu acesta.