Omul este ca o trestie în bătaia vântului, a vieții. Dacă nu reusește să-și gestioneze în mod eficient emoțiile, individul va ajunge să nu mai aibă un raționament și o logică corectă, reală ajungând la o stare de depresie.

Această problemă de sănătate există din cele mai vechi timpuri când în Mesopotamia, această stare a fost numită inițial melancolie. Și în prezent multe persoane considera că au căzut într-o stare de melancolie dar de fapt sunt doar la un pas de depresie, în majoritatea cazurilor.

Hipocrate a considerat că trăsaturile de personalitate şi acele tulburări mentale ar fi determinate de un dezechilibru al fluidelor corporale (denumise “umori”) și recomandase la acea vreme terapia de băi, exerciţii fizice şi diete alimentare.

Cicero a găsit în schimb o explicație legată de mental, iar depresia ar fi cauzată de furie, frica, violentă şi în special de durerea provocată de o pierdere a unei persoane dragi.

Depresia este o tulburare care afectează mai multe niveluri ale vieţii unei persoane precum nivelul emoțional, motivațional și cognitiv.

Manifestarea depresiei la nivel emoțional se aplică prin trăirea sentimentului de tristeţe, apariția unor sentimente de culpabilitate ce produc iritare, rușine, anxietate și tensiune psihică. Astfel capacitatea exprimării emoțiilor este redusă, se pierde plăcerea și individul devine mai mult decât un automat care trăiește dar nu mai înțelege scopul mprorpiei vieți.

La nivelul motivațional, energia energia psihică se reduce iar acţiune, oricât de mica, presupune din partea omului un efort imens iar toate lucrurile par fără sens, precum și un viitor fără speranţă.

Ca urmare a depresiei, funcţia cognitivă deteriorează, iar individul începe să aibă probleme legate de menţinerea concentrației și a atenţiei, fiindu-i afectată memoria, caz în care poate trece granițele altor boli.

Manifestările depresiei au ca rezultate modificări la nivel biologic și comportamental.

La nivel biologic apar probleme legate de somn, activitățile obișnuite ale vieții sunt diminuate și apare inevitabil stressul..

La nivelul comportamental, acele activitaţi obişnuite şi agreabile, devin extrem de dificile şi plictisitoare, deoarece omul nu se mai poate concentra, are stări de plâns frecvent, tendinţă de retragere și intenții de abandon.

Depresia uneori este provocată chiar de individ, din cauza anumitor principii sau norma de viață impuse lui însuși. Făcând o prioritizare a obiectivelor de viașă, profesională, familială, omul poate trece cu bine aceste provocări ale vieții.

Simptomele apariției depresiei apetit scăzut sau mâncatul excesiv, insomnie ori hipersomnie, scăderea energiei, stima de sine scăzută, o concentrare scăzută, dificultățile luării unor decizii simple sau complexe  și apariția unui sentiment de disperare care poate duce la atac de panică. Interesul indivizilor scade pentru tot ceea ce-i înconjoară pentru că se văd pe sine, pe ei înșiși ca fiind incapabili .

În momentul când omul descoperă că este depresiv, trebuie să intervină asupra propriei vieți, singur sau ajutat de psihologi profesioniști. Omul nu trebuie să vadă și să cerceteze efectele depresiei și să-i găsească cauza.

În viață nu există eșec, ci doar probleme, dezamăgiri și frustrări care se pot rezolva în timp.

Pe lângă toate acestea, să nu uităm că omul sfințește locul, este o ființă care gândește și niciodată nu trebuie să ne dăm bătuți, indiferent de probleme sau necazuri pentru că viața este un dar. Viața este frumoasă!