Arhive etichetă: omul

Totul la persoana întâi

     Fiecare persoană se raportează la sine când dorește ceva anume, fără a se gândi și la cei din jur. Mereu auzim expresia eu vreau care de fapt este un mesaj ce poate fi considerat impunător. Dar nu este chiar așa, fiind doar expresia unei dorințe sau a unei iluzii.

    În unele companii, când se pregătește o lucrare, unii conducători spun că trebuie să facem dar nu se referă la o echipă compactă, ci doar la cel căruia i se adresează și trebuie să execute lucrarea.

     La școală când se conjugă verbul a vrea,  la persoana întâi are o altă intonație față de celelalte persoane. Copilul este pregătit pentru viață, precum a văzut că se întâmplă în jurul său.

    Acel EU ține de stima de sine a fiecărui individ. Cei cu o stimă de sine scăzută intră în depresie și vor fi mereu conștienți că nu sunt capabili să facă lucruri mărețe sau să treacă peste linia trasatî celor care nu se apreciază. Persoanele cu stima de sine mare sunt pregătiți pentru a rezista problemelor care le apar în cale și să treacă peste ele, demonstrând că omul își clădește viața, ci nu el se lasă condus la valurile vieții. Acesta este sensul real al percepției despre el, despre omul pa persoana întâi.

   Omul trebuie să gândească conform propriei concepții dar nu trebuie să privască viața prin ochelari de cal. El nu este singurul care deține adevărul suprem, realitatea ideală ci doar o ființă care gândește și prin logica deducției găsește soluții optime sau preia ideile mai bune ale celor din jur.

O zi cât o viață …

       Mereu ne lamentăm și spunem: Ce zi am avut!

    Atât de des folosim expresii confuze și definitorii ale unei zile că ajungem să uităm, rolul acelei perioade care a trecut și ceea ce ne-a învățat!

   Fiecare zi ce trece reprezintă o etape de noi cunostințe, de recunoaștere a propriilor valori și de interacțiuni cu cei din jur.

      Viața are ca unități de măsută anii, lunile… orele….adică zilele. 

   O zi bună ne încântă dar o zi rea sau grea, trebuie să ne ambiționeze. Niciodată nu vom avea aceste zile identice, ca o copie la indigo (sau xerox) pentru că totul ar fi mult prea monoton.

     O zi… două zile….fac parte din restul zilelor pe care le traversăm confom stării noastre. Mereu, următoarea zi este prima zi din restul vieții noastre.

     Fericirea ține de noi, de modul cum înțelegem mesajele verbale și non-verbale din jurul nostru. Totul depinde de noi!

     Hai să ne gândim că avem doar zile bune, iar greutățile vin pentru a ne demonstra tăria propriului nostru caracter!