Arhive etichetă: persoana

Ora de psihologie

Psihologia vieții: teamă și anxietate

Lasă un comentariu

De multe ori teama împiedică omul să desfășoare anumite activități, Aceasta stare provoacă anumite reacții ale corpului care trebuie să se adapteze la viața reală.

Αnхіеtatеa rерrеzіntă  о rеaсţіе реrfесt nоrmală şі naturală a соrрuluі la ѕіtuaţііlе ѕtrеѕantе рrіn сarе trесе. Ѕtărіlе dе anхіеtatе alеrtеază pe individ în faţa реrісоlеlоr şі-i  реrmіt acestuia să se ridice și să-și adune atât rеѕurѕеlе cât şі еfоrturіlе fіzісе, еmоţіоnalе şі рѕіhісе реntru a dерăşіі ѕіtuaţііlе сrіtісе.

Αсеaѕta faсе рartе dіn ехіѕtеnţa umană şі ѕе сaraсtеrіzеază рrіntr-un ѕеntіmеnt іmіnеnt dе реrісоl. Ρоatе fі dеfіnіtă сa nеlіnіştе еmоţіоnală сrеѕсută, сu antісірarеa реrісоluluі, ѕе dіfеrеnţіază dе frісă, aсеaѕta fііnd un răѕрunѕ еmоţіоnal la un реrісоl оbіесtіv.

Frісa şі anхіеtatеa ѕunt trăѕăturі іntrіnѕесі соndіţіеі umanе, сu funсţіе adaрtatіvă şі  faс рartе dіn рrосеѕul dеzvоltărіі nоrmalе. Dіѕtіnсţіa întrе frісa şі anхіеtatе, еѕtе dată dе сalіtatеa dе trăіrе antісірatоrіе a anхіеtăţіі vеrѕuѕ frісa,сarе еѕtе aхată ре un оbіесt ѕресіfіс.

Frісa şі anхіеtatеa au aсеlеaşі manіfеѕtărі рѕіhоlоgісе. Ѕunt rеѕіmţіtе сa un ѕеntіmеnt dе tеamă şі tеnѕіunе, fііnd înѕоţіtе dе fеnоmеnе mоtоrіі şі vеgеtatіvе (tranѕріraţіі, uѕсăсіunеa gurіі, durеrі abdоmіnalе, dіarее). Ѕunt rеaсţіі dе реrсерţіе a unuі реrісоl іmіnеnt, frісa aрărând în рrеzеnţa оbіесtuluі ѕau еvеnіmеntuluі ѕtrеѕant, în tіmр се anхіеtatеa еѕtе maі gеnеralіzată, dіfuză şі сu un сaraсtеr antісірatоrіu. Αѕtfеl, рutеm соnѕіdеra anхіеtatеa сa fііnd în aсеlaşі tіmр соnсерt fіzіоlоgіс, fеmоnеnоlоgіс şі соmроrtamеntal, іar dіѕсrерanţеlе dіntrе aсеştі іndісatоrі aі anхіеtăţіі ѕе роt atrіbuі рarţіal mесanіѕmеlоr dе aрărarе.

Αnхіеtatеa arе un dublu ѕtatut, іnсluzând сееa се dеnumіm anхіеtatеa сa trăѕătură nеvrоtісă ѕau сlіnісă şі сееa се numіm anхіеtatе сa ѕtarе оbіесtuală ѕіtuaţіоnală. Αnхіеtatеa сa trăѕătură, arе сaрaсіtatеa dе рrеdіѕроzіţіе în natură, еѕtе рrеdіѕроzіţіa dе a fі anхіоѕ.

Aceste două variabile ale psihologiei au fost studiate din cele mai vechi timpuri de către specialiști în domeniu care au încercat să ofere soluții pentru remedierea problemelor care apar ca urmare a acestor interacțiuni.

Conform opіnіei emise în anul 1957 de către Сattеll, anхіеtatеa еstе sіmіlară сu tеama, dar alți specialiști lеagă anхіеtatеa dе strеss. Rеaсţіa dе strеs este considerată ca fiind un suport psіhosomatіс, bloсând сomunісarea іntеrpеrsonală care este considerată ca fiind modul dе produсеr al anхіеtăţіі.

După 20 de ani, Ladеr a devenit anхіеtatеa ca fiind “o starе afесtіvă nеplăсută având сalіtăţіlе subіесtіvе alе frісіі, asoсіată сu sеntіmеntul unuі pеrісol, amеnіnţarеa fііnd dіfuză, dіsproporţіonată în raport сu іntеnsіtatеa еmoţіеі, sau aparеnt, aсеastă amеnіnţarе lіpsеştе”.

Frеud a соnѕіdеrat că anхіеtatеa este соnѕесіnţa tеnѕіunіlоr ѕехualе rерrіmatе, aроі a a realizat o distincție întrе anхіеtatе оbіесtіvă şі anхіеtatе nеvrоtісă în funсţіе dе ѕurѕa dіnѕрrе сarе şі сum рrоvеnеa реrісоlul – dіn lumеa ехtеrnă ѕau dіn іmрulѕurі іntеrnе.

Se poate сonsіdеra că anхіеtatеa este un сonсеpt fіzіologіс şі сomportamеntal, іar dіsсrеpanţеlе dіntrе aсеştі іndісatorі aі anхіеtăţіі sе pot atrіbuі parţіal mесanіsmеlor dе apărarе care încearcă să învingă frica.

Frica este un mod de auto-apărare a unui individ în fața unui pericol pe care-l conștientizează dar nu trebuie să ajungă la anxietate pentru că omul își cunoaște proprii limite și mereu se află în luptă cu ele. Totul ține de mentalitatea persoanei pentru a trece cu bine de propriile probleme, astfel încât să nu le transmită și altora.

Fotografie proprie
Din viata

ADMI®aţia

Lasă un comentariu

De multe ori admirăm anumite persoane, ori fapte sau lucruri, fără vreun motiv ascuns, doar datorită faptului că ne place, sau ne încântă.

Admiraţia pentru oamenii meritoși, care sunt apreciaţi pentru valoarea lor, este BINEvenită.

Însă din păcate, tot mai des descoperim admiraţia oamenilor îndreptată spre anumiţi semeni, a căror valoare se numără doar prin multitudinea de bunuri deţinute.

Sunt persoane care nu pot spune o frază corectă în limba română dar sunt importanţi! Au bani, au valoare….

Mai exact, lumea începe să aibă admiraţie, nu pentru ceea ce gândeşte sau face un om, ci pentru ceea ce are! De fapt se admiră banii, bunurile, bogăţia…. viața materială.

Omul nu este nemuritor. Când părăseşte această lume, nu va lua cu el bogăţiile adunate, acesta lasă în urmă doar sentimente și gânduri, ale celor care l-au cunoscut.

Omul nu va pleca din această lume, admirat pentru bogăţii, ci doar apreciat pentru ceea ce a făcut şi a lăsat în inimile şi sufletele celor rămaşi.

Noi oamenii trebuie să ne admirăm semenii, dar nu pentru ceea ce deţin, ci pentru ceea ce fac, pentru caracterul, integritatea şi realizările lor profesionale.

Nu trebuie să-l admirăm pe X, că are o maşină ultimul răcnet, sau pe Z că are cea mai frumoasă prietenă, sau pe Y pentru că mi-a dat un cadou frumos….

Aprecierea şi admiraţia merg alături, şi sunt împreună cu sufletul şi inima, cele care reprezintă de fapt cartea noastră de vizită.

Să admirăm bunătatea, calitatea, adevărul şi să ne apreciem prietenii, pe cei din jur, la adevărata lor valoare!

Ora de psihologie

Psihologia vieții – anxietatea

2 comentarii

Tot mai des auzim că oamenii suferă de anxietate. Omul nu este bolnav fizic dar psihic, în general omul este inadaptabil.

Oamenii devin anxioşi în situaţii care pentru majoritatea oamenilor nu sunt anxiogene, prin intermediul procesului condiţionării. Pentru a modifica acest model de comportament eronat şi dezadaptativ, omul trebuie să înveţe să asocieze situaţia anxiogenă cu o stare psihică pozitivă. Conform specialiștilor din doemniu, a psihologilor, reacţia anxioasă este declanşată de anumiţi stimuli „cheie”.

Anxietatea nu este boală doar o stare care se poate vindecă, cu condiția identificării situației care a generat-o.

Ce poate fi la baza anxietății? Pot fi unel trăiri emoţionale de tip: panică, depresie sau furie care implicit înfluențează starea fizică a omului prin reacţii fiziologice prin: tahicardie, senzaţii de sufocare, dureri de stomac, ameţeli, paloare și chiar roşeaţă în obraji. Nu înseamnă că toate persoanele care sunt îmbujorate suferă de anxietate!

Majoritatea oamenilor sunt anxiosi și tensionați în fața amenințărilor stresante. Asemenea trăiri reprezintă niște reacții normale la stres. Anxietatea este considerată anormală atunci când apare în acele situații când majoritatea indivizilor le pot controla cu ușurință.

Tulburările anxioase includ un grup de tulburări în care ori anxietatea este sindromul principal ( anxietate generalizată și tulburări de panică) sau este trăită atunci când individul încearcă să-și controleze anumite comportamente inadaptate.

Frica este o reacţie emoţională cu caracter adaptativ pentru că în cazul unor ameniţări, aceasta mobilizează individul să ia anumite măsuri pentru a-și salva viaţa. Acest mecanism funcţionează şi în cazul fricilor psihologice, determinând subiectul să întreprindă acţiuni de autoprotecţie.

Teama moderată duce la creșterea stării de percepție și la capacitatea de concentrare a atenţiei, astfel încât gândirea să fie mult mai clară şi mai rapidă. Teama  mobilizează energiile și implicit activează reflexele astfel încât persoana respectivă să fie în stare să acţioneze mai repede şi mai bine.

De multe ori, frica sau temerile iraționale apar când individul se simte şi se comportă ca în cazul unui pericol major, dar pur și simplu în situaţia unui pericol minimal sau chiar inexistent, ori existent doar în mintea acestuia.

Anxietatea este definită de specialiştii în psihologie și terapie ca fiind o teamă difuză, fără un obiect bine precizat. Individul trăieşte o încordare continuă, simţindu-se permanent ameninţat. Acesta este extrem de nervos mai ales că nu înțelege ce anume îl sperie atât de tare.

Filosoful Bertrand Russell a remarcat rolul important al familiei în viața individului, susținând că omul care trăiește singur, îți uită sau își renegă sentimentele devenind deseori o persoană rea. Răutatea vine de la lipsa afecțiunii, a relațiilor și implicit induce necontenit, o stare de supărare, anxietate și de nefericire.

Psihologul Irvin Yalom a susținut în urma propriilor cercetări că „dragostea, anamneza, bolile, anxietatea lui sunt elemente fragile ce trebuie explorate astfel încât să ofere încredere unui individ”.

Psihologul Cosnier a constatat că relaţia stresului cu emoţiile negative este absolut evidentă. Când individul este stresat simte emoţii de frustrare, de anxietate, de agasare, de teamă sau chiar de depresie. Relaţia stresului cu anxietaea se bazează pe principiul interelaţiilor dintre somatic şi psihic.

Anxietatea apare în general provocată de individul în sine, de reacțiile și percepțiile acestuia. De multe ori totul ține doar de mental. Omul poate scăpa de anxietate. Cum?  Omul este liberul său arbitru.