Arhive etichetă: stress

PSIHOLOGIA VIEȚII – STRESSUL

Stresul reprezintă o stare de disconfort și se referă în general la presiunea și tensiunea care acționează asupra unor stimuli ai omului, luate în sens negativ.

Denumirea vine din limba franceză “destresse”, care a fost preluată ulterior și în limba engleză ca “stress”.  În timp ce în limba engleză acest termen are pe lângă sensul negativ și conotații pozitive, în limba română, cuvântul este unul care induce automat situații legate de dureri psihice, suferințe, neliniști, deci totul luat în mod negativ, similar cu sensul din limba franceză.

Omul care se simte agitat, presat de timp, aflat în tensiune din cauza anumitor probleme sau situații care au apărut în viața lui, familială sau profesională, este un om stresat.

Sănătatea individului este cel mai de preț bun al său. Stresul poate duce la boli, care la rândul lor, să continue să inducă o stare de nervi, de tristețe, deci stres, asupra individului respectiv.

Performanțele oamenilor sunt influențate de stările prin care trec, indiferent că sunt intermediare sau nu. Un om agitat și indispus provoacă stres și randamentul său scade, iar performanțele acestuia se diminuează.

Luarea unor decizii, importante sau nu, impun o anumită raționalizare, o gândire care produce presiune iar individul stresat trebuie să aibă decizii corecte și reale.

Manifestarea stresului asupra omului are urmări psihosomatice precum: migrena, ulcerul, tromboflebită, durere de spate, durere de gât, durere de umăr, astm și ceea ce este cel mai grav: atacuri de cord. Problemele legate de mental, care sunt efecte ale stresului sunt: anxietatea, neliniștea, depresia, anorexia nervoasă și obezitatea.

Datorită stresului, multe persoane consumă în exces ciocolată, alcool pentru a se relaxa.

Anxietatea este un factor important în cadrul problemelor de sănătate cauzate de stresul din viață. Apare în special la persoanele ce prestează munci mai grele decât ar putea face, care sunt bolnave, sărace sau cu probleme ce le produc disperare.

Depresia apare în momentul când unele persoane se simt vionovate pentru lipsă de timp, de preocupare față de familie, neglijență datorată muncii.

Anorexia nervoasă face parte din tulburările induse psihologic datorită frustrării, supraprotecție, lipsa gestionării corecte a conflictelor și a rigidității de care dau dovadă acele persoane. Acestea se pot trata prin terapie.

Obezitatea este ceea ce se observă vizibil în zilele noastre. Aceasta se datorează mecanismelor centrului reglator de apetit. Unele persoană mănâncă mult din cauza agitației, nervozității și a stresului. O alimentație adecvată și sănătoasă este mai mult decât eficientă.

Comportamentul omului este influențat de stările acestuia. Stresul face parte din acest mod de viață, în funcție de psihicul și mentalitatea individului. Stresul a existat și va fi mereu prezent, influențând destinul oamenilor și perspectivele societății. Psihologia pozitivă poate fi o sanșă pentru reglementarea unor anumite probleme ce apar în existența omului.

Stresul în general este provocat de lipsa timpului, de fuga omului pe calea vieții și dorința de a realiza multe în timp cât mai scurt. Stresul profesional este un alt element negativ care influențează alături de alte componente stresante existența individului și regăsirea acestuia într-o etapă pozitivă cu ceea ce-l înconjoară.

Psihologia vieții – anxietatea

Tot mai des auzim că oamenii suferă de anxietate. Omul nu este bolnav fizic dar psihic, în general omul este inadaptabil.

Oamenii devin anxioşi în situaţii care pentru majoritatea oamenilor nu sunt anxiogene, prin intermediul procesului condiţionării. Pentru a modifica acest model de comportament eronat şi dezadaptativ, omul trebuie să înveţe să asocieze situaţia anxiogenă cu o stare psihică pozitivă. Conform specialiștilor din doemniu, a psihologilor, reacţia anxioasă este declanşată de anumiţi stimuli „cheie”.

Anxietatea nu este boală doar o stare care se poate vindecă, cu condiția identificării situației care a generat-o.

Ce poate fi la baza anxietății? Pot fi unel trăiri emoţionale de tip: panică, depresie sau furie care implicit înfluențează starea fizică a omului prin reacţii fiziologice prin: tahicardie, senzaţii de sufocare, dureri de stomac, ameţeli, paloare și chiar roşeaţă în obraji. Nu înseamnă că toate persoanele care sunt îmbujorate suferă de anxietate!

Majoritatea oamenilor sunt anxiosi și tensionați în fața amenințărilor stresante. Asemenea trăiri reprezintă niște reacții normale la stres. Anxietatea este considerată anormală atunci când apare în acele situații când majoritatea indivizilor le pot controla cu ușurință.

Tulburările anxioase includ un grup de tulburări în care ori anxietatea este sindromul principal ( anxietate generalizată și tulburări de panică) sau este trăită atunci când individul încearcă să-și controleze anumite comportamente inadaptate.

Frica este o reacţie emoţională cu caracter adaptativ pentru că în cazul unor ameniţări, aceasta mobilizează individul să ia anumite măsuri pentru a-și salva viaţa. Acest mecanism funcţionează şi în cazul fricilor psihologice, determinând subiectul să întreprindă acţiuni de autoprotecţie.

Teama moderată duce la creșterea stării de percepție și la capacitatea de concentrare a atenţiei, astfel încât gândirea să fie mult mai clară şi mai rapidă. Teama  mobilizează energiile și implicit activează reflexele astfel încât persoana respectivă să fie în stare să acţioneze mai repede şi mai bine.

De multe ori, frica sau temerile iraționale apar când individul se simte şi se comportă ca în cazul unui pericol major, dar pur și simplu în situaţia unui pericol minimal sau chiar inexistent, ori existent doar în mintea acestuia.

Anxietatea este definită de specialiştii în psihologie și terapie ca fiind o teamă difuză, fără un obiect bine precizat. Individul trăieşte o încordare continuă, simţindu-se permanent ameninţat. Acesta este extrem de nervos mai ales că nu înțelege ce anume îl sperie atât de tare.

Filosoful Bertrand Russell a remarcat rolul important al familiei în viața individului, susținând că omul care trăiește singur, îți uită sau își renegă sentimentele devenind deseori o persoană rea. Răutatea vine de la lipsa afecțiunii, a relațiilor și implicit induce necontenit, o stare de supărare, anxietate și de nefericire.

Psihologul Irvin Yalom a susținut în urma propriilor cercetări că „dragostea, anamneza, bolile, anxietatea lui sunt elemente fragile ce trebuie explorate astfel încât să ofere încredere unui individ”.

Psihologul Cosnier a constatat că relaţia stresului cu emoţiile negative este absolut evidentă. Când individul este stresat simte emoţii de frustrare, de anxietate, de agasare, de teamă sau chiar de depresie. Relaţia stresului cu anxietaea se bazează pe principiul interelaţiilor dintre somatic şi psihic.

Anxietatea apare în general provocată de individul în sine, de reacțiile și percepțiile acestuia. De multe ori totul ține doar de mental. Omul poate scăpa de anxietate. Cum?  Omul este liberul său arbitru.

Ora de psihologie

Fiecare persoană beneficiază de propria-i viață. Se spune că așa cum îți așterni așa dormi, deci așa cum ne organizăm viața, așa trăim.

Viața este ca o clepsidră. Omul se află în partea de sus, iar sarcinile pe care le are de îndeplinit sunt multe dar nu trebuie să îndesate toate deodată, ci una câte una pe rând – spunea William Osler.

De multe ori omul este cuprins de sentimente pe care nu le poate descrie, nu le înțelege. Trebuie să aibă empatie și să lase suferința, tristețea și gândurile negre undeva departe pentru a fi pătruns și îndrumat elementele pozitive ale vieții.

Suferința trebuie uitată: „am suferit ieri și alaltăieri dar azi nu trebuie să suferim”. Trebuie trăit prezentul fără griji și gânduri negative către viitor.

Anxietatea, teama sunt factori ai grijilor pe care le are omul. Willis H. Carrier a găsit soluția de îndepărtare a acestui factor prin trei pași: analizarea situației și a repercursiunile care pot apărea, impăcarea cu ideea despre ceea ce poate fi cel mai rău dintre repercursiuni și acceptarea mentală a ideii și implicit diminuarea efectelor cu gândire pozitivă spre îmbunătățire (având o soluție viabilă pentru situația cea mai rea).

Omul și psihicul său este influențat de evenimente, persoane și modul acestuia de a reacționa la factorii externi perturbatori.

De multe ori, omul nu-și dă seama că activitatea lui poate duce la depresie și prin evitarea recunoașterii unor probleme care apar, viața poate deveni mai dificilă. De aceea există în prezent mai multe metode prin care omul își poate ordona gândurile și să descopere cauza problemelor..

Dacă se apelează la un psiholog sau la un psihiatru, nu înseamnă că acel om este nebun, ci pur și simplu a sesizat o problemă care-i macină viața. Omul poate fi doar nebun de iubire sau un nebun al viselor care par de neatins.

Omul se teme să relaționeze cu cei din jur nu din cauza neîncrederii ci poate  mai mult din lipsa timpului, a acelei clepsidre care produse stressul zilnic. Pentru a primi un sfat, ori a găsi soluții pentru diverse probleme (individuale) există și varianta unui consult, o sesiune de coaching individual într-o  locație  fizică sau virtuală (folosind aplicatia Skype sau Zoom).

Oamenii se concentrează prea mult pe partea fizică a vieții ci mai puțin pe psihicul lor. Nu ceea ce mâncăm este problema, ci ceea ce ne mănâncă pe noi: grijile, stressul, nutriția neadecvată.

Din cauza agitației, unele cupluri uită rolul lor esențial în societate, fiind dornici să aibă reușite profesionale, uitând uneori că viața este constituită din mici bucurii și mai ales, de către reușitele personale ca diviziune a unei familii fericite.

Psihologia este știința care ajută omul, indiferent de personalitate, să depăseașcă barierele pe care șingur și le-a impus, în anumite momente ale vieții, fiind influențat de diverse capcane ale existenței umane.

O oră de psihologie poate schimba percepțiile omului folosind o gimnastică a minții. Un nefericit este cel care are timp să se întrebe dacă este fericit și să nu facă nimic în acest sens. Pentru a fi fericiți, trebuie să scăpăm de nefericire, care apare din următoarele cauze: competiție intensă, plictisul și antrenul, oboseală, invidie, simțământul păcatului, mania persecuției și frica de opinia publică.

Să nu uităm cum spunea Jim Rohn: „entuziasmul este cel care te pornește, însă obiceiurile te duc la destinație.” Dar care este destinația noastră?