Arhive etichetă: vacanta

UN CONCEDIU de vis!

Încerc să deschid ochii, dar o mână se lasă peste pleoape astfel încât să nu văd nimic:

  • Pentru că ați fost oameni buni, iar eu sunt bogat, vă ofer o vacanță așa cum visați! Toate costurile le voi suporta eu.
  • Cine este… visez!
  • Nu visezi, intră pe contul băncii tale și o sa ai un cont numit Moș Crăciun, cu parola vacanță pe care-l poți folosi pentru tine și cei dragi ție!
  • Da…da…. – spun și adorm
  • ”Crăciunul acesta vreau să trăiești cea mai frumoasă experiență din viața ta! Plătesc eu tot!”.

Uneori visele sunt frumoase dar nu ajută la îndeplinirea visurilor. După trei zile de la acest vis, am intrat pe situl băncii mele și am descoperit că dețin un cont numit Moș Crăciun! Încerc să intru de pe telefonul mobil, dar de teamă să nu fiie vreun virus renunț și merg direct la bancă. După ce stau o oră la coadă, reuseșc să ajung la masa unui reprezentant al băncii și verific contul. Dau și parola din acel vis năucitor și mi se spune suma existentă. Bine că stăteam pe scaun că aș fi căzut pe jos, iar cei de acolo cine știe impresie aveau despre mine… Era un cont de vacanță! A venit Moș Crăciun mai devreme?!

Fericit, am plecat acasă și mi-am informat familia despre cele întâmplate. Soția mea era sceptică, iar copilul alerga bucuros prin casă. Eu eram bulversat, dar soția mea fiind suspicioasă îmi luase telefonul mobil, pentru a-l cerceta precum un agent SRI. Nu a găsit nimic, așa că a spus:

– Mulțumesc, Doamne!

Unde poate fi vacanța de vis? Normal, în România pentru că avem o țară frumoasă. Moș Crăciun vine cu sania trasă de reni, deci trebuie să aibă zăpadă. Acolo unde se află zăpada, în mod sigur se află și o pârtie de schi, deci totul este mai mult decât perfect.

Sursa foto: Album foto propriu

Atunci când ninge încetișor, Moș Crăciun pătrunde pe horn și ne găsește într-o cameră călduroasă la un hotel din Poiana Brașov.

Acestea au fost doar gândurile care încet dar sigur au devenit realitate chiar dacă am avut mici probleme. În primul rând, fiind o vacanță de o două săptămâni, în mod cert aveam nevoie să ne luăm multe lucruri cu noi. Mașina nu este încăpătoare ca o dubă, deci, aveam posibilitatea să închiriem un taxi pentru transportul unor bagaje! Dar nu a a fost nevoie, pentru că soția mea a stabilit să nu luăm haine cu noi, ci doar ceea ce purtam în momentul plecării.

Eu am crezut că o să stăm la sobă pentru a ne încălzi, dacă nici pijamale nu avem! Soția mea a avut o idee strălucită. Am făcut rezervarea la hotel cu all-inclusive și a comandat îmbrăcăminte nouă, care să nu se sifoneze pe drum, de la Answear cu livrare în locația unde ne petrecem vacanța. La întoarcerea spre casă nu trebuia să avem grijă ca hainele să fie frumos împăturile și aranjate, deoarece urmau oricum să treacă printr-un ciclu de spălare când reveneam în căsuța noastră dragă.

Încep să-mi completez jurnalul de călătorie. Suntem deja de opt zile în Poiana Brașov, o stațiune montană perfectă pentru iubitorii muntelui. Stațiunea montană se află la 12 km distanță de centrul municipiului, dispunând de o infrastructură dezvoltată pentru practicarea sporturilor de iarnă. Drumul din orașul Brașov spre Poiană pare lung din cauza multiplelor curbe de pe traseu. Pe drum am trecut pe la Belvedere, locul de unde am admirat întregul oraş şi prin Poiana Mică (unde se află o parcare imensă)..

Sursa: DIGITAL CAMERA – album foto propriu

În primele trei zile am fost în zonele limitrofe, la “Pietrele lui Solomon”, am vizitat Biserica de lemn cu hramul „Sf. Ioan” și am închiriat o sanie cu care am coborât în oraș pe drumul vechi care a fost calea de acces între oraș și stațiune cu mulți ani în urmă, înainte de a fi accesibil  transportul auto. Frigul de -14 grade ne-a pătruns în oase, dar ne-am protejat perfect de o răceală cu ajutorul unor geci groase, mai specific fiind https://answear.ro/h/geci-de-puf.html negre lungi. Geaca de puf face parte din colectia Levi’s, iar model este izolat și confecționat din țesătură netedă.

Sursa foto: Answear.ro

Rezervațiile  naturale din Poiana Brașov ne-au asigurat pe lângă tonusul ridicat și drumețiile montane, aerul plăcut și fără poluare  

În cele trei zile, alături de alți turiști veniți din zona Moldovei și al Olteniei, am făcut două trasee montane care nu trebuiau ratate: Poiana Brașov – Vârful Cristianul Mare din Masivul Postăvarul şi Poiana Brașov – Pietrele lui Solomon. Am obosit dar ne-am relaxat. Frigul pentru soția mea a fost anihilat atât de geacă și de o căciuliță mov, cât și de bocancii negri groși model anti-alunecare, pantalonii negri și pulovărul cu gât care a oprit vântul dincolo pielea care se zgribulise.

Puloverul soției mele era din colecția Medicine, model cu guler pe gât confecționat din tricot cu lână cu o compoziție de 38% acril, 54% poliamida și 8% lână. Având fason drept și linia umerilor lăsată, aveam impresia că partenera mea de viață se pregătește de golf, uitând că este iarnă, iar verdeața este undeva ascunsă sub albul zăpezii.

Sursa foto: Answear.ro

În următoarele cinci zile am fost în Brașov și am vizitat mai multe obiective turistice. Păşind prin Braşov, la început nu-ţi dai seamă că de fapt faci o călătorie în istorie. Fiecare locşor emană o poveste și un trecut.

Am văzut Prima Școală Românească care se află în curtea bisericii Sf. Nicolae. Am ascultat un concert de orgă la Biserica Neagră, după care am continuat plimbarea pe jos vizitând Aleea După Ziduri, Muzeele de Artă și Etnografie, Casa Hirscher, Casa Gheorghe Barițiu, Parcul Central, urcând spre hanul “La Cerbul De Aur”, coborând apoi pe Strada Sforii (îngustă și unică), trecând în prealabil prin Poarta Ecaterina. Toate aceste atracții se aflau pe o rază de câteva sute de metri de stația de autobuz care ne transporta din oraș înapoi în Poiana Brașov.

Într-o altă zi am fost în cartierul Noua pentru a vizita Grădina Zoologică, după ce exploraserăm Bastionul Țesătorilor, Turnul Alb și Turnul Negru.

După atâtea drumeții și călătorii, se apropie Crăciunul, dar nu ajunge înainte de a urca cu telecabina pe piscul din Poiana Brașov, de unde să ne avântâm pe schiuri, spre poalele muntelui, în apropierea hotelului care se ascunde după un lac. Am găsit costum de schi adecvat care ne-a ferit de cel -20 de grade.

Legat de îmbrăcăminte și încălțăminte, soția mea a comandat în neștire, dar accesorii practice pentru escapada noastră feerică de iarnă. Pe lângă cizme, geci, cămăși și pulovere, ea a găsit și rucsacuri cu care să transportăm termosul cu ceai feirbinte, cafeaua, sandwich-urile și sucurile energizante pentru a nu ne putea cu tot ceea ce ne dorim. Copilul nostru a plimbat în rucsacelul său un ursuleț de pluș, care nu a atras însă atenția urșilor din zonă!

Atunci când este vorba de cumpărături, noi, bărbații trebuie să le dăm credit femeilor, partenerelor noastre din viață. După atâtea plimbări, drumeții și călătorii, eu am fost atât de obosit că nu reușeam decât performanța să mă urc în pat, dar soția mea, comanda îmbrăcăminte și încălțăminte, suficientă pentru a ne fi de folos în orice moment al vacanței, produse din toate categoriile de preț și stiluri, de la branduri premium (Tommy Hilfiger, Guess Jeans, Pinko, DKNY) la branduri sportive (Adidas, Nike, Puma, New Balance), branduri populare de lifestyle (Mango, Vero Moda) și multe alte mărci de renume. Comenzile le făcea dimineața, până la ora 16.00 pentru a le primi în timpul record de 48 de ore.

Sursa foto: Answear.ro

Spre surprinderea mea, a greșit o mărime la o bluză, dar nu de-a mea și una pentru ea. De ce? Pentru că făcând sport și slalom pe pârtii, ea a slăbit. Dar a returnat produsul în termenul optim (care era de maxim de 30 de zile), gratuit (pentru că mereu comenzile ei depăseau suma de 200 de lei). Ea a redevenit client fidel și astfel participă la programul de loialitate Answear Club, pentru fiecare comandă plasată, acumulează puncte AC pe care le folosește la următoarele comenzi, obținând reduci importante, chiar de și cu 50%.  Astfel, o să beneficiem de oferte avantajoase și după finalizarea vacanției all-inclusive de la Moș Crăciunul nostru.

Înainte să închid ochii de somn îmi notez ultimele informații, în timp ce soția mea își comandă două rochii albastre pe pe Answear.ro pentru Revelion. Îmi recomandă și mie ceva, iar eu o aprob, în timp ce adorm, obosit dar fericit. Copilul nostru sforăie, fiind deja în lumea viselor.

Acest articol a fost scris pentru SuperBlog 2021.

Jurnal de pandemie

Încep să număr zilele de când stau acasă. Când citisem “Doi ani de vacanță” scrisă de Jules Verne, mi-am dorit să am și eu o vacanță lungă, dacă nu doi ani, măcar două luni. Mi s-a îndeplinit! Probabil mulți și-au dorit!

Am vrut să am timp pentru familie. Avem toți dar parcă am nimerit în altă familie.

Începutul este greu. Mi-am spus că voi scrie un jurnal dar am tot amânat, din lipsă de timp, de chef…

Prima zi am constatat cu adevărat că am doi copii. Fiecare țipa în stilul său. La servici aveam un zgomot constant, dar aici, tonalitatea și distanța propagării sunetului erau variate. După câteva ore am aflat că am vecini harnici. Au intrat în acțiune bormașinile și ciocanele.

Eram atât de agitat că-mi venea să bat pe cineva. Soția mea m-a trimis la cumpărături. Mi-a dat un caiet cu lista de produse necesare. M-am bucurat că pot ieși dar nu am făcut primul pas că m-au prins de picior. Copilul vroia să vină cu mine iar soția mea, ca să-mi atragă atenția să-mi iau declarația pentru ieșitul în exteriorul locuinței. Era să alunec pe scări, pentru că un vecin tot arunca găleți cu apă pe jos. M-am udat doar pe fund, pentru că picasem trei scări ca pe un derdeluș dar fără sanie.

Gunoiul pe care-l luasem de acasă, s-a împrăștiat pe jos. M-am apucat de făcut curat. Mi-am pus o  mască. Vecina de deasupra noastră trece pe lângă mine și comentează că ce fel de femeie de serviciu sunt dacă nu fac curat cum trebuie. O să vorbească cu șeful scării să mă schimbe. Eu nu apuc să zic nimic. Oricum, eu sunt șeful scării…. dar nu și femeie de serviciu!

Am plecat cu greu. Pe stradă era pustiu. Fericit mă îndrept spre primul magazin. Închis. Hm! Merg spre piață. Ca la un semnal, încep să iasă pensionarii, pentru că erau în perioada lor de cumpărături. Până să ajung la piață, coada era atât de lungă, că dacă mai întârziam un pic, puteam să stau la ea, din fața blocului.

După câteva ore, m-am întors acasă. Aveam o grămadă de produse. Pe drum am văzut o mulțime de câini care-și plimbau stăpânii. Atunci mi-am adus aminte că de câteva zile, au dispărut pisicile și  câinii vagabonzi, probabil i-au adoptat cei cu suflet de…libertate.

Ajuns în apartament, soția mea începuse să despacheteze și făcuse ochii mari dar nu a spus nimic. Luasem toate verdețurile din piață, pentru că nu știam care-i mărarul. Oricum la ciorbă, se aruncă orice verdeață în apă clocotită și gata mâncarea.

Soția mea a scos cartofii. AM luat și roz și albi, că nu se știe. La fel și ceapă, roșie și albă. Ulei am luat și de soia, de floarea-soarelui, de măsline, de palmier, că deh, nu scria exact de care trebuie.

Galant, o ajutasem pe soția mea să pună mâncarea în frigider; trei tipuri de salam, două de unt, cinci de brânză. Apoi am luat dulciurile și le-am pus în cămară, alături de cele cinci pâini. Eu nu cumpăr în exces, doar ceea ce trebuie, dar și ca să fiu sigur, că este ce trebuie.

După o oră, terminasem de așezat cele cumpărate și-mi deschisesem o bere, restul baxului punându-l tot în cămară, lângă baxurile de apă și de vin.

După o săptâmână de stat în casă știam zgomotele copiilor, ale bormașinii și urmăream panica informațiilor de știri. Stăteam la televizor și mâncam, adică ronțăiam

După trei săptămâni, soția mea a decis să plece cu cei doi copii ai noștri la părinții ei, la țară. Am încurajat-o și chiar am condus-o până la gară, trecând prin trei filtre de poliție. Cred că erau singurii călători din tren. S-a simțit ca Regina Maria când călătorea cu trenul regal.

Singur acasă! Mi-am făcut provizii de băutură și dulciuri, pentru că de mâncare gătită, era plin frigiderul. Soția mea mi-a spus să am grijă să nu se strice mâncarea. Am ascultat-o. În trei zile am terminat tot ce era prin frigider, chiar și băuturile din cămară, că, deh, trebuie să alunece mâncarea.

Vorbesc seara cu ea la telefon și aud strigătele copiilor teroriști. Adică ai mei. Cu două zile în urmă, am fost și i-am scos siguranța din tabloul electric al vecinului cu bormașina, iar de atunci s-a făcut liniște. Stă pe întuneric. Cred că are impresia că i-au tăiat curentul electric pentru neplată!

Azi este a treia zi consecutivă când îmi cumpăr măncare și băutură pentru o săptămână. Până la urmă voi reuși.

M-am apucat de gătit că s-a terminat mâncarea. La început mi-am făcut omletă dar găsisem totul scrum. Plecasem pe balcon să savurez o cafea. Apoi am trecut la prăjit carne. Uneori reuseam, alteori doar o încălzeam. Mi-au ieșit bine cartofii prăjiți.

Chiar ieri făcusem un meniu complet, gătit; cartofi pai și pulpă de pui. A fost un pic de fum dar nu au mai venit pompierii. S-au obișnuit vecinii cu fmul produs de mine și n-au mai alertat autoritățile. Ieri uitasem de focul de pe aragaz pentru că fusesem să scot hainele spălate din mașina de spălat, operațiune efectuată în urmă cu o săptămână.

Am constatat că s-a defectat cântarul. Ultima oară când îl folosisem era bun, acum se dă acul peste cap. Soția mea s-a cântărit ultima oară, înainte de a pleca cu teroriștii noștri. Avea 56 de kg, aproape jumătate cât mine.

Mă duc în cămară să iau niște ronțănele. Mă sperii! Nu că nu aș avea ronțănele, dar mă chinui cu greu să intru pe ușă. O fi plouat și a intrat ușa la apă! Nu-i nimic, mă intind de pe geamul din balcon și găsesc eu ceva. Reusesc, în timp ce observ un deghizat, că se uită ciudat la mine, de pe acoperișul casei.

Acum oricine poate avea la dispozitie un apartament in Sinaia

      Noi, turistii, avem impresia ca oamenii care traiesc in statiunile turistice divinizate de noi sunt mai mult decat fericiti. Cei care iubesc marea, ar da orice sa aiba la dispozitie o casa de vacanta sau un apartament undeva in apropiere de plaja, iar impatimitii muntelui doresc un apartament care sa le steala dispozitie, de cate ori au pofta de o cura de munte, adica de o iesire la Sinaia.

       In fapt, nu esti scutit de greutatile vietii, nici daca stai pe-o gura de Rai, doar turistul, care este in trecere, are impresia ca pe Valea Prahovei viata curge mult mai usor.

      Si daca as intra eu pe platforma RomaniaTonight.ro si as rezerva acum cazare hoteluri, pensiuni si apartamente in regim hotelier nu as putea sa imi imaginez ca am la dispozitie un partament in Sinaia care ma asteapta impreuna cu familie? Mai intai cazarea si apoi excursia cu stabilirea traseului, a obiectivelor si activitatilor.

    Asigurare cazare Valea Prahovei este in mod cert un pretext pentru o excursie educativa oferita copiilor nostri. Vom lasa tehnologia si ne vom refugia in mijlocul naturii. Vom fi preocupati sa vorbim, sa ne auzim, sa ne ajutam si nu va fi fiecare cufundat cu ochii in ecranul dispozitivului sau.

       Si vom ocupa unul dintre ele mai frumoase, confortabile si luxoase apartamente regim hotelier Sinaia sa impartim si in excursie sarcinile gospodaresti. RomaniaTonight.ro a devenit partener activ al excursiei educative pe care o voi oferi familiei mele (si noi, parintii, avem nevoie de educatie la orice varsta pentru a tine pasul cu timpurile in care traim), iar obiectivele sunt:

  • sa ne exercitam puterea de independenta si sa rupem orice forma de dependenta (in special cea de tehnologie). Ar fi pacat ca inconjurati de natura, de lumina si de aer curat sa stam cu nasul in telefoane si tablete.!
  • sa fim mai uniti si mai empatici unii cu altii, in familie. Acest lucru se infaptuieste numai cand petrecem mai mult timp unul cu celalat, cand organizam jocuri si intreceri.
  • sa ne reapropiem de natura si sa-i apreciem si ocrotim valorile. Mi-am propus sa ii deprind pe copii sa nu lase nimic in padure, pe trasee sau pe munte, sa adune toate ambalajele de la alimentele pe care le consuma.
  • sa ne cunoastem castelele! Sa fim mandri de tara noastra asa de bogata si de frumoasa!