Managementul proiectelor este un domeniu apărut de puțin timp, iar importanța sa a cunoscut o creștere majoră datorită faptului că, la scară europeană și internațională, tot mai multe acțiuni se desfășoară în cadrul unor proiecte. Resursele utilizate de aceste proiecte (mai ales cele financiare) au un rol din ce în ce mai mare în dezvoltarea economică iar aria lor de aplicabilitate este în creștere.

Un asemenea proiect reprezintă o sumă de activități care conduc la realizarea unui scop comun, necesitînd un consum important de resurse (care pot fi: umane, materiale, financiare, echipamente, informații documentare chiar și timp). Punerea în practică a unui proiect presupune un moment inițial și un moment final al proiectului, deci o durată de realizare. Momentul inițial este considerat cel în care se ia decizia de a se trece la conceperea unui proiect, iar cel final este cel în care se închie ultima activitate prevăzută de proiect.

Managementul de proiect este acel tip de management care constă în planificarea, organizarea și gestionarea și controlul sarcinilor și resurselor ce urmărește atingerea unui anumit obiectiv, în condițiile existenței unor constrângeri referitoare la timp, resurse și costuri.

Aceste proiecte pot fi de diferite grade de complexitate și pot avea diverse moduri de abordare. Gradul de complexitate a unui proiect este dat de numărul sarcinilor presupuse a fi îndeplinite, de numărul și intensitatea constrângerilor care apar pe parcursul desfășurării sale.

Un management de proiect trebuie conceput astfel încât să se concretizeze eficient ținând cont de cei trei factori de care depinde un proiect: timpul necesar, bugetul și obiectivele. Timpul necesarul este cel care se reflectă din momentul planificării inițiale a proiectului. Banii, adică mai precis bugetul proiectului are la baza ei costul resurselor necesare. Obiective și scopurile proiectului sunt definite prin activitățile cerute de punerea lui în practică.

Acești termeni sunt definiți de specialiști ca fiind „triunghiul” proiectului, pentru că modificarea oricăruia dintre ei determină schimbarea celorlalți doi, exact ca parametri valorici ai unui triunghi din domeniul matematicii. În general cei trei factori sunt la fel de importanți, dar de obicei numai unul dintre ei este predominant în cadrul unui proiect. De altfel, relațiile dintre acești trei termeni variază de la un proiect la altul, ceea ce determină de fapt problemele care sunt de rezolvat precum și soluționarea lor.

Indiferent de tipul de proiect, independent de personalitatea și stilul managerului său și de metoda specifică adoptată, managementul de proiect are 6 elemente esențiale: unicitatea obiectului, managerul de proiect, structura proiectului, abordarea, evaluarea și monitorizarea proiectului.

Unicitatea obiectivului se referă la faptul că un proiect are un singur obiectiv principal, motiv pentru care este și finanțat. Atingerea obiectivului înseamnă rezolvarea problemei care a fost identificată la începutul ciclului de viață al proiectului.

Managerul de proiect este unul singur. care are competența necesară, întreaga autoritate și completa responsabilitate în ceea ce privește conducerea proiectului. În funcție de capacitatea sa managerială, de talentul și stilul său de lucru, managerul de proiect poate delega activități colaboratorilor din echipa sa (numită “project team”) luarea unor decizii. Delegarea se face prin notificări scrise, astfel încât fiecare membru al echipei să-și asume responsabilitatea, potrivit rolului său în proiect. Membrii echipei răspund pentru propriile decizii în fața managerului de proiect.

Descompunerea structurală a proiectului se face în funcție de complexitatea proiectului: subproiecte, sarcini, grupuri de activități, activități pentru a utiliza competența fiecărui membru al echipei.

Abordarea proiectului are ca punct de pornire de la obiectiv către resurse: alocarea resurselor necesare realizării obiectivelor proiectului se face numai după ce sunt identificate toate activitățile necesare; resursele se calculează și se alocă numai pentru punerea în practică a acestor activități.

Evaluarea/Reevaluarea se realizează  încă din faza de concepție, după fiecare etapă sau stadiu al proiectului care să permită luarea deciziilor impuse de practică. În cazul săvârșirii unor erori în faza de concepție a proiectului, consecințele acestora se pot identifica relativ târziu, poate chiar după implementare ceea ce ar putea provoca un dezastru în timp.

Monitorizarea proiectului se realizează permanent atât în cadru intern (de managementul proiectului) cât și extern (de către evaluatori din afara proiectului).

Indiferent de valoarea proiectului, a companiei sau a afacerii, aceste etape trebuie urmărite și respectate, pentru că sunt elementele de bază ale reușitei managementului.