Arhive categorie: Din viata

LIBERtate

De-a lungul istoriei, precum şi a existenţei omului, unul dintre principiile vieţii, a fost obţinerea, sau menţinerea libertăţii.

Fiecare a luptat, a sperat şi a dorit libertatea. Omul a vrut mereu să fie liber.

Istoria este martoră a luptei pentru libertate, din cele mai vechi timpuri. Ne-am luptat cu diferiţi cotropitori….cu  turcii, cu nemţii, cu ruşii….cu comunismul şi chiar cu capitalismul, pentru a ne obţine mult râvnita libertate.

Dar de fapt ce este libertatea? Suntem chiar liberi?

Posibilitatea de a acționa după propria voință sau dorință; posibilitatea de acțiune conștientă a oamenilor în condițiile cunoașterii (și stăpânirii) legilor de dezvoltare a naturii și a societății, este o definiţie a acesteia.

Un exemplu elocvent, al luptei pentru libertate, este chiar „Câmpia Libertății” , unde a avut loc „Adunarea de la Blaj”, un eveniment important în Revoluția din anul 1848.

Libertatea de exprimare, este  unul dintre drepturile fundamentale ale omului într-o societate democratică.

Deşi mereu luptăm pentru a fi liberi, în timp, descoperim că acest lucru nu este posibil.

Libertatea nu trebuie prost înţeleasă, nu înseamnă că putem fi liberi să facem rău altora sau să ne manifestăm aşa cum nu este conform conduitei vieţii paşnice.

Libertatea înseamnă, de fapt, să faci ceea ce vrei şi ceea ce îţi place.

Oare câţi reuşim acest lucru, dar fără să  facem rău altora?

Toţi suntem privaţi într-un fel sau altul de libertate, în goana după bani, muncind uneori, când, sau unde nu ne  place.

Cei care nu au libertate, devin sclavi, ai timpului, ai banilor… ai huzurului din viaţă….

În timp descoperim că nu înţelegem adevărata libertate şi nu vom fi niciodată liberi. De ce? Poate chiar din cauză că trăim să fim fericiţi… sau realizaţi….

Libertatea uneori este prost înţeleasă!

Oare suntem liberi sau depindem de alte persoane, de alte lucruri, fie ele oricât de mărunte….?

Viața ca o scenă

Fiecare dintre noi avem propriul nostru public. Viaţa deşi este una privată, întotdeauna se intersectează cu viaţa publică. Indiferent de profesie, familie, relaţii existenţiale, avem o imagine publică care ne reprezintă în societatea de zi cu zi.

Pe rând, suntem actori, spectatori, la ceea ce se întâmplă în jurul nostru şi în comunicarea cu cei din jur.

Viaţa însăşi este o scenă, pe care toţi urcăm şi avem câte o stea care străluceşte, mai mult sau mai puţin. De noi depinde cum arată şi cât va exista, steaua noastră.

Fie că activitatea noastră publică este mai intensă online sau offline, trebuie să acordăm credit celor din jur, să convieţuim împreună şi să ne dezvoltăm personal.

Pentru a nu pierde încrederea, trebuie păstrată linia armonică a legăturilor care s-au realizat şi care nu trebuie neglijată, pierdută. Orice încredere se obţine cu greu, iar uneori, se pierde mult prea uşor. Dezamăgirea este dureroasă, dar uneori, poate fi un pas înainte spre o nouă oportunitate.

Din momentul în care păşim în lumea de afară, în lumea publică, deja suntem pe scenă şi trebuie să ne realizăm rolul propus, pentru a nu dezamăgi.

Viaţa este ca un tren, care opreşte în mai multe gări, iar oamenii, publicul urcă sau coboară în fiecare staţie, unde se opreşte. Cu cât trenul este mai plin, cu atât publicul este mai larg. Trenul trebuie să-şi urmeze calea, fără a se abate, pentru a nu sperie călătorii, care-l pot părăsi pentru a găsi alte căi de deplasare, alte pasiuni, prieteni.

Publicul nu va fi niciodată acelaşi, întotdeauna va oscila cu anumite procente, în funcţie de ceea ce primeşte, de spectacolul din viaţă, de interese, de dorinţe şi de multe alte raţiuni specifice fiecăruia.

Important este, ca indiferent de probleme, necazuri, supărări, eşecuri, fiecare să-şi continue drumul, chiar dacă trebuie să se deplaseze pe căi ocolite.

Omul, în genere, fiind fiinţa care posedă inteligenţă, este ca o trestie în bătaia vântului, care se îndoaie, dar nu se rupe!

Implicare și responsabilitate

     De aproape trei decenii, România trăieşte experienţa democraţiei, aflându-se în faţa unor multiple provocări de ordin social, economic şi politic. Una dintre cele mai importante probleme este cea a comunicării bilaterale dintre sfera politică şi societatea civilă. Statul român şi-a structurat în timp, diverse mecanisme de dialog social şi negociere politică, tocmai în speranţa soluţionării acestei probleme.

     Noţiunea de implicare civică şi profilul persoanei active şi implicate în viaţa publică au căpătat noi valenţe, dezvoltându-se odată cu societatea şi condiţiile socio-umane şi politice apărute. Cu alte cuvinte, implicarea civică s-a transformat treptat într-un rol din ce în ce mai important şi atribuit din ce în ce mai frecvent sectorului tânăr al societăţii-tinerii și a celor care doresc să preia inițiative în probleme stringente.

     Oamenii sunt influenţaţi în deciziile lor de stările sufleteşti prin care trec. În perioade anilor de liceu, acestia şi-au format anumite păreri și idei, care pe timpul facultăţii sunt consolidate sau, uneori după caz, schimbate radical. Afectivitatea acestora este influenţată de realitatea din jur, cea pe care o redescoperă la fiecare pas.

     În perioada studiilor, tinerii se axează pe lângă cele specifice vârstei lor şi la studiul societăţii, atât pentru a cunoaşte mai multe cât şi pentru a descoperi modalitatea de a se dezvolta profesional. La început de drum mereu este greu atât găsirea succesului cât și a reuşitei, în general. Primii paşi sunt îndreptaţi către activităţi nonprofit, prin care se acumulează experienţă. Aceasta își lasă deseori amprenta asupra cursului vieții, în timpul care va trece.

     Una dintre problemele care intrigă și implică mai multe persoane și asociații sunt cele legate de exploatarea bogăției naționale de câtre alte corporații (Roșia Montană) ți defrișarea pădurilor atât de mult susținută prin legi de conducătorii noștrii.

    Legat de Roșia Montană se cunoaște că locul este unul perfect pentru activități turistice iar politicul, a încercat în repetate rânduri să preia bogățiile reale, printr-o exploatare defectuoasă atât asupra oamenilor cât și a zonei respective. S-a dorit o izolare a regiunii, o sărăcie care să bântuie pentru a se exploata aurul, de către companii străine, care urmau să-și ia marile profituri. Astfel se distrugeau ținutul, natura, iar oamenii trebuiau să migreze și implicit țara noastră, devenea din nou mai săracă.

     Indiferent de problemele care apar în activităţile sociale, politice, nu trebuie doar căutaţi vinovaţii, trebuie oferite soluţii şi să se intervină ca problemele care au apărut o dată, să nu mai reapară.  Totul depinde de oameni, pentru că toate se realizează pentru oameni. Turismul ne poate dezvolta țară, putând fi de asemenea, o pistă de relansare comercială.

     În prezent, oamenii devin mai responsabili iar încet dar sigur, simțul civic va îndruma cetățenii și va proteja natura, aceasta fiind mai importantă decât orice altă bogăție materialistă.

       Speranța moare mereu… ultima!

Bârfa

    În trecut se spunea că oamenii stau pe la colțuri și bârfesc. În prezent, oamenii bârfesc peste tot pe unde apucă.

     De multe ori, acele mici bârfe devin adevărate tăvăluguri pentru cei implicați, pentru cei care sunt personajele discuțiilor… a micilor bârfe.

     Corect ar fi ca oamenii să nu vorbească în lipsa celui despre care discută, sau cel puțin, înainte de a emite anumite judecăți ca urmarea a discuțiilorce conduc imprevizibil la formarea unor păreri, să fie ascultată și persoana în cauză.

    Nu este normal, că dacă cineva are anumite reticiențe sau păreri preconcepute, să le impună tacid și altora. Uneori un grup se substituie unui individ, ca un întreg al acestuia.

    Uneori avem impresia că oamenii gândesc prea puțin și se ghidează doar după instinctele de moment, ceea ce poate duce la conflicte, nicidecum la o aplanare a eventualelor  divergențe.

      Omul este o ființă inteligentă care trebuie să demonstreze această calitate prin ceea ce face și mai ales, prin cum se poartă în societate.

     Bârfa nu este benefică nimănui pentru că influențează stările indivizilor, atât a celui ce emite mesajele cât și ale receptorului, ca să nu uităm de repercursiunile asupra subiectului informațiilor transmise.

Între critică şi laudă

Se spună că critica constructivă este mai benefică decât lauda excesivă. Este adevărat!

De o critică constructivă beneficiem puţini dar de laudă excesivă au parte doar cei cu „pile” în viaţa de zi cu zi.

Aproximativ 90% din cele spuse de cei din jurul nostru sunt doar simple…critici. A apărut o boală, critico-mania , care începe să aibă tot mai mulţi adepţi. Este mai uşor să găseşti punctele slabe ale celui de lângă de tine, să le scoţi în evidenţă, decât să-i vezi calităţile și realizările.

De asemenea este mult mai ușor să vezi prin defectele cuiva, calitățile tale pe care nimeni nu le apreciază, ci doar tu, dar nu oricum ci prin critică persoanelor din jur.

„Ți-au pierit lăudătorii” dar ți-au apărut criticii, poate fi un motto specific zilelor noastre.

Unii se enervează la critici, alții pentru laude dar puțini conștientizează că de fapt, prin valoarea lor, devin subiecte de discuție, critică, laudă…..

Dacă o persoană ar fi una anonimă, nimeni nu s-ar agita să facă parte din viața lui, indiferent de modalitatea prin care dorește să comunice cu acesta.

Școala vieții

    Școala are un rol important în viața omului. Unii consideră că modul de învățare din prezent este mai greu ca în vremurile anterioare iar alții susțin cu tărie că „înainte” se învăța mai mult. Fiecare tabără are dreptate.

    În trecut erai obligat să înveți pentru a acumula cunoștințele necesare pentru viață. Acum trebuie să știi unde să cauți răspunsurile la întrebări, deoarece internetul a introdus facilitatea informațiilor online. Dar trebuie să știi cum să selectezi informația reală de cea eronată, căci s-ar putea să ajungi un neștiutor notoriu!

     Oare dacă ar dispărea brusc internetul, câți oameni s-ar descurca în viața offline?

    Chiar dacă pe internet se găsesc informațiile dorite, uneori acestea nu sunt suficiente. Omul nu trebuie să fie ca o mașină teleghidată, trebuie să gândească și să perceapă ceea ce-i este util. Internetul te ajută să afli informații, să știi să gătești cum s-ar spune dar nu îți prepară mâncarea….