Companiile

În prezent firmele private au luat amploare în detrimentul companiilor publice de stat. O companie privată trebuie să investească în resursele umane și în tehnologia aferentă propriei activități astfel încât să-și exercite misiunea în condiții optime cu profit apreciabil astfel încât să poată asigura atât salariile angajaților cât și plățile specifice către bugetul statului.

Când au crescut salariile bugetarilor, companiile private au pierdut o parte din resursele umane deținute în detrimentul companiilor de stat. Acest fapt poate constitui atât un avantaj cât și un dezavantaj.

Avantajul migrării angajaților poate aduce un beneficiu suplimentar companiilor private care în acest mod pot aprcia pe cei care-i ajută și la bine și la greu, fidelizându-i în timp.

Dezavantajul migrației de personal aduce un deficit în rândul firmelor private care trebuie să-și mențină standardele iar personalul pe care-l dețin va avea mult mai multe sarcini de executat.

Cultura organizatională reprezintă modul de viață al companiei, având la baza existenței valori și credințe stabile și rezistente în timp, indiferent de problemele generate de piața de desfacere sau fluctuația de personal. Această cultură organizational are un impact puternic asupra performanțelor companiei și reprezintă într-un imaginea publică a acesteia, atât pe plan intern cât și în exteriorul ei. În mod cert, această cultură este influențată de management și de stilul de lidership.

Teoriile organizaţionale ale conducerii promovează ideea că liderul obţine acest rezultat de la oamenii săi motivând, influenţând, inspirând, furnizând un obiectiv, propunând o viziune, dând astfel un sens acţiunii angajaţilor. Pentru a reuși în acest demers, trebuie să aibă o anumită liniște în coordonarea propriilor afaceri. Un lider poate fi chiar antreprenorul.

Antreprenorul

Mult firme private își sistează activitatea după o perioadă scurtă de timp datorită problemelor care apar. Un antreprenor trebuie să fie conștient că prin ceea ce face are un rol important în economia țării și de el depind cei angajați și familiile acestora.

Un patron al unei companii poate fi bun specialist în domeniul său dar să nu se poată descurca în afaceri și astfel să riște un faliment previzibil Tot așa, un patron care este bun afacerist poate pierde în domeniul profesional din lipsă de cunostințe, putând fi ușor manipulat de angajații experimentați.

Pentru a fi un bun antreprenor, acesta trebuie să aibă pe lângă cunostințele profesionale și abilități de comunicare, de afaceri, de contabilitate. Nimeni nu se naște învățat, dar omul învață în tot decursul propriei vieți.

Un bun antreprenor își cultivă setea de cunoaștere atât prin studii aprofundate cât și prin elaborarea unor strategii de lungă durată cu obiecte și ținte alese cu grijă.

Un bun antreprenor nu-și stabilește target-uri de neatins ci caută mereu fie în pas cu tehnologia și să-și îndeplinească obiectivele calitative și apoi cantitative. Unui prestator de servicii îi este greu să-și dezvolte afacerea dacă nu are relații și o clientelă fidelă, construită prin muncă, încredere și pe principiul win-win.

Unei companii de vânzări îi este dificil să-și crească vânzările pentru că clienții nu sunt stabili pentru anumite produse, tehnologia evoluează iar dealerii pentru producători sunt o adevărată mană cerească.

Un antreprenor trebuie să știe cum să se folosească de oportunitățile de pe piața de afaceri în care s-a integrat, a urcat și/sau a coborât dar unde trebuie să se mențină.

Antreprenorul model

Antreprenorul modern nu așteaptă să vină clientul de bună voie, nu insistă la clienții vechi sau noi pentru că de multe ori o anumită exagerare în comunicare poate fi fatală.

Un antreprenor inspirat, apelează la platformele online, unde clienții îi aleg în funcție de ofertele acestora, de calitatea muncii și a experienții acumulate.