Arhive etichetă: angajati

MANAGEMENT – ANTREPRENORUL ȘI ABORDAREA BUSINESS TO BUSINESS

Companiile

În prezent firmele private au luat amploare în detrimentul companiilor publice de stat. O companie privată trebuie să investească în resursele umane și în tehnologia aferentă propriei activități astfel încât să-și exercite misiunea în condiții optime cu profit apreciabil astfel încât să poată asigura atât salariile angajaților cât și plățile specifice către bugetul statului.

Când au crescut salariile bugetarilor, companiile private au pierdut o parte din resursele umane deținute în detrimentul companiilor de stat. Acest fapt poate constitui atât un avantaj cât și un dezavantaj.

Avantajul migrării angajaților poate aduce un beneficiu suplimentar companiilor private care în acest mod pot aprcia pe cei care-i ajută și la bine și la greu, fidelizându-i în timp.

Dezavantajul migrației de personal aduce un deficit în rândul firmelor private care trebuie să-și mențină standardele iar personalul pe care-l dețin va avea mult mai multe sarcini de executat.

Cultura organizatională reprezintă modul de viață al companiei, având la baza existenței valori și credințe stabile și rezistente în timp, indiferent de problemele generate de piața de desfacere sau fluctuația de personal. Această cultură organizational are un impact puternic asupra performanțelor companiei și reprezintă într-un imaginea publică a acesteia, atât pe plan intern cât și în exteriorul ei. În mod cert, această cultură este influențată de management și de stilul de lidership.

Teoriile organizaţionale ale conducerii promovează ideea că liderul obţine acest rezultat de la oamenii săi motivând, influenţând, inspirând, furnizând un obiectiv, propunând o viziune, dând astfel un sens acţiunii angajaţilor. Pentru a reuși în acest demers, trebuie să aibă o anumită liniște în coordonarea propriilor afaceri. Un lider poate fi chiar antreprenorul.

Antreprenorul

Mult firme private își sistează activitatea după o perioadă scurtă de timp datorită problemelor care apar. Un antreprenor trebuie să fie conștient că prin ceea ce face are un rol important în economia țării și de el depind cei angajați și familiile acestora.

Un patron al unei companii poate fi bun specialist în domeniul său dar să nu se poată descurca în afaceri și astfel să riște un faliment previzibil Tot așa, un patron care este bun afacerist poate pierde în domeniul profesional din lipsă de cunostințe, putând fi ușor manipulat de angajații experimentați.

Pentru a fi un bun antreprenor, acesta trebuie să aibă pe lângă cunostințele profesionale și abilități de comunicare, de afaceri, de contabilitate. Nimeni nu se naște învățat, dar omul învață în tot decursul propriei vieți.

Un bun antreprenor își cultivă setea de cunoaștere atât prin studii aprofundate cât și prin elaborarea unor strategii de lungă durată cu obiecte și ținte alese cu grijă.

Un bun antreprenor nu-și stabilește target-uri de neatins ci caută mereu fie în pas cu tehnologia și să-și îndeplinească obiectivele calitative și apoi cantitative. Unui prestator de servicii îi este greu să-și dezvolte afacerea dacă nu are relații și o clientelă fidelă, construită prin muncă, încredere și pe principiul win-win.

Unei companii de vânzări îi este dificil să-și crească vânzările pentru că clienții nu sunt stabili pentru anumite produse, tehnologia evoluează iar dealerii pentru producători sunt o adevărată mană cerească.

Un antreprenor trebuie să știe cum să se folosească de oportunitățile de pe piața de afaceri în care s-a integrat, a urcat și/sau a coborât dar unde trebuie să se mențină.

Antreprenorul model

Antreprenorul modern nu așteaptă să vină clientul de bună voie, nu insistă la clienții vechi sau noi pentru că de multe ori o anumită exagerare în comunicare poate fi fatală.

Un antreprenor inspirat, apelează la platformele online, unde clienții îi aleg în funcție de ofertele acestora, de calitatea muncii și a experienții acumulate.

Managementul și organizația

Organizațiile au apărut ca urmare a intersect[rii strategiilor de acțiune colectivă cu abilitățile individuale, în condițiile în care eficiența muncii individuale a devenit tot mai dependentă de rezultatele activității specializate, de necesitatea procurării și prelucrării de informații multiple, de implicarea în tranzacții sau negocieri diversi­ficate.

Industrialismul a consacrat organizația ca structură fundamentală de ac­țiune și interacțiune. Apariția și extensia economiei monetare au generat în mod automat birocrația organizării ca formă de raționalizare a acțiunilor colective.

Organizația este totdeauna specializată, adică are o misiune căreia îi sunt asociate anumite obiective, focalizate pe anumite scopuri. Eficacitatea și eficiența serviciilor unei organizații sunt cu atât mai mari cu cât aceasta se concentrează mai clar si mai distinctiv pe realizarea anumitor obiective.

Dacă între obiectivele impuse și calitatea serviciilor apare un decalaj, mai ales în condițiile de scădere a calității și de evoluție strict birocratică într-un mediu de piață concurențială, o organizatie are posibilități mari ca să dispară , aceasta putând fi  înlocuită de altă organizație similară tehnic, dar atentă să evite decalajul menționat, sau de o organizatie care realizează mai eficient, pe o noua bază cognitivă și tehnică, mi­siunea specializată de care comunitatea, grupul de interese,  are nevoie.

Organizatia este un grup de oameni între care se derulează interacțiuni orientate spre obiective comune, centrate pe scopurile organizației. În cadrul acestor organizații, pot apărea în orice moment, conflicte, atât interne, între membrii organizației, cât și externe, între organizație și mediul exterior.

Orice afacere în care omul este implicat direct, ridică anumite temeri, probleme, gânduri. Mereu persistă una din întrebările esenţiale ale unei reuşite: “la ce îmi foloseşte?”, “ceea ce vreau să fac este bine?”, sau “sunt convins că este ceea ce-mi doresc este şi bine?”, dar răspunsurile vin de la sine, omul având tendinţa de a lucra cum ştie el mai bine, să se simtă în largul său.

Persoanele care nu sunt implicate direct într-un proces, o activitate, preferă să lase pe ceilalţi să decidă despre ceea ce au gândit şi cît s-au implicat. Aceştia reusesc să-şi susţină cu tărie, punctele de vedere, putând răspunde la întrebările fireşti şi necesare unei discuţii constructive.

Pe plan extern, compania întîmpină probleme legate de firmele concurențiale, cele care au domenii de activitate  similare cu ale lor.

Mediul concurenţial realizează o analiză profundă a pieţei de desfacere, factor important în luarea deciziilor, de alegerea strategiei de promovare prin marketing. Un factor decisiv în luarea deciziilor şi a direcţiei strategice îl constituie atât domeniul de activitate al companiei cât şi intensitatea concurenţei, atât în plan general cât şi în cel specific unui anumit produs sau serviciu care poate fi oferit.

Consumatorii au oportunitatea de a alege bunurile materiale şi/sau serviciile competitive, la preţuri onorabile şi de calitate superioară.

Rivalitatea dintre competitori, ce apare în plan economic, poate avea repercursiuni negative în societate, atât asupra companiilor cât şi asupra clienţilor care beneficiază de produsele acestora. 

În funcţie de diversitatea produselor, opţiunea cumpărătorului se extinde, motiv pentru care fiecare companie încearcă să aducă ceva nou, inovator. Dacă într-o gamă de produse, numărul acestora este mic, preţurile sunt aproape standardizate iar calitatea este cea care face diferenţa. În acest caz se poate spune că există o piaţă slabă, care poate fi exploatată prin apariţia unui nou produs sau serviciu aferent.

În cazul în care gama de produse este mai largă, preţurile sunt diferite, influenţând astfel consumul unui produs, uneori în detrimentul calităţii acestuia.

Piaţa este liberă dar lupta în cadrul acesteia, pentru promovare şi impunere, este una acerbă între reprezentanţii de marketing ai firmelor din acel profil.

Totul depinde de produs şi de modalitatea în care acesta este realizat şi promovat.

Fiecare produs/serviciu are anumite specificaţii şi caracteristici care o scot în evidenţă faţă de alte produse similare de pe piaţă.

Apariţia unui produs nou este o etapă importantă în existenţa unei companii şi a angajaţilor. Aşa cum un produs/serviciu este cartea de vizită a unei companii, apariţia unui nou produs/servicii este imaginea dezvoltării unei economii prospere şi sănătoase.

Sursa foto proprie

Profesionalism

Fiecare om este specializat într-un anumit domeniu, conform abilităților de care dă dovadă. A fi un bun profesionist nu se referă doar la modul în care ne facem meseria, pentru că interacțiunea cu cei din jur este o competență importantă care influențează relațiile inter-umane și nu numai.

Există o veșnică dispută între angajații unei companii, chiar și între colegi, fiecare considerându-se și raportându-se la ceea ce există în jurul său fără a se alinia și la standardele vieții comune. Sloganul Doar împreună putem reuși este uneori lăsat undeva departe, ca praful sub preș.

Există dispute între muncitorii direct și indirect productivi, între muncitori și reprezentanți TESA. Niciunul nu conștientizează importanța rolului deținut în companie de către celălalt, văzut ca un ghimpe, deși nu este real, nici ideal.

Cum ar putea produce un grup de muncitori dacă ar avea utilaje, instalații neadecvate, defecte sau nu ar avea materiale pentru realizarea produsului finit, nu ar avea contracte bine stabilite cu clienții și multe altele?

Profesionalismul nu înseamnă doar modul ideal de prestare a propriei munci, ci înțelegerea întregului proces existențial dintr-o companie și o colaborare perfectă cu cei din jur. Omul este mereu influențat de oameni, de locuri și de modurile proprii de interacțiune cu cei din jur. Toate acestea îi influențează în mod cert și viața personală, pe cea de familie.

Nu trebuie să privim în grădina vecinului ci doar să ne îngrijim de propriile noastre rezultate, de cultura noastră.