Cireșul Lapins

      Mereu auzim îndemnurile legate de sănătate prin care noi trebuie să consumăm apă, fructe și legume. Sănătatea noastră și a celor din jur este importantă. O societate sănătoasă se bazează pe oameni responsabili.

     Într-o lume agitată când timpul trece efectiv fără a fi mereu în sprijinul nostru, avem obiceiul de a amăna anumite lucruri care peste ani, vor avea repercursiuni negative asupra noastră.

    Consumul de legume și fructe sunt vitale corpului omenesc. Legumele le găsim mai ușor decât fructele pentru că sunt mai ușor de obținut. Fructele, mai ales cele care cresc în pomi fructiferi sunt mai speciali. Pomul trebuie să fie roditor, ferit de intemperiile naturii și ale dăunătorilor. Fructele proaspete ne îndeamnă să le consumăm și uneori cădem în capcanele modului în care acestea au fost crescute. Un fruct bun, sănătos și crescut în condiții optime, nu rezistă mult timp fără a se deteriora, după ce a fost cules. 

      Fie că sunt cireși, gutui, caisi, păr, măr, piersic, nectarin sau orice alt tip de pom fructifer cu coroană formată, fructele constituie parte integrantă din alimentația oricui pentru că conțin vitaminele atât de necesare unui organism stresat și agitat.

     Benefic pentru noi, ar fi ca fiecare dintre noi, dacă simboloci plantează un copac, să crească și pomi fructiferi.  Există pomi fructiferi care cresc repede  și dau roade de timpuriu.

     Majoritatea oamenilor locuiesc în blocuri și orașe aglomerate. Totuși, se poate amenaja un mic spațiu, zonă verde, undeva în spatele blocului unde să se planteze pomi fructiferi  pentru a reduce poluarea și să ofere fructe proaspete locatarilor.

      Mie îmi plac cireșii, motiv pentru care am simțit o atracție pentru această specie de pomi fructiferi de pe situl Jardina.eu, unde am remarcat cireșul Lapins, care este un pom de anul 2 cu  coroană proiectată. Fructul ajunge la maturitate, vara în a doua jumătate a lunii Iunie. 

      Soiul de pom fructifer cireș Lapins produce cireșe dulci, cu pulpă fermă și zemoasă, având o aromă foarte bună și lăudată. Fructele de cireș sunt dulci și crocante. Recolta se adună mai târziu, pentru că fructele trebuie lăsate în copac până ajung la culoarea de roșu închis / mahon.

      Fructele au o rezistență bună împotriva descompunerii pieliței în ploaie. Acest cireș este un soi fertil ceea ce aduce o varietate excelentă pentru orice producător amator. Soiul de cireș Lapins prezintă de asemenea și rezistență la fisurarea fructelor și este un soi comercial foarte popular.

    Să ne facem propria grădină de pomi fructiferi, să creștem sănătoși și să fim încrezători că tot ceea ce facem pentru noi, spre binele nostru nu este în zadar!

       Nu sunt frumoși?

Cum a fost…

     Cum a fost la școală?

     Bine. M–a ascultat profesorul dar nu a făcut nimic din ce i-am zis și mi-a spus că nu am învățat!

     Cum a fost ziua de azi?

      Ca la servici.

     Adică m-a luat șeful la întrebări și deși am avut toate răspunsurile la mine, nu au fost pe placul lui.

     Aceeași întrebare, două răspunsuri diferite, conform etapelor de evoluție din viață. Indiferent de vârstă pe care o avem, mereu suntem luați la întrebări. La școală reușim să evităm unele momente neplăcute, dând vina pe un câine care ne-a mâncat caietul, pe un șoricel care ne-a ronțăit filele din carte…. dar când creștem, trebuie să acceptăm provocările. Fiecare persoană are câte un șef iar ziua sa, depinde de toanele, rațiunea și/sau logica acestuia. Chiar și patronii au un șef, în fața căruia acceptă tacid, provocările. Șeful lor este banul.

      Deci, putem spune că omul este mereu subordonat cuiva, pentru că existența lui depinde de cei din jurul său. Dar ceea ce nu conștientizăm în totalitate, o reprezintă ideea că nimeni nu este mai presus decât altul, ci chiar dacă tema a fost una grea și ne-am chinuit să o realizăm dar nu am avut finalitatea dorită, trebuie să trăim fiecare zi, cu un zâmbet și clipe de satisfacție, pentru că fără să ne dăm seama, în fiecare clipă evoluăm, învățând câte ceva nou și util!

O … viaţă….

    Putem spune cu certitudine că nu există persoană a cărei viaţă să fie numai plină de reuşite, fericire şi sănătate deplină.

   Viaţa este o continuă luptă pentru supravieţuire, din ale cărei hăţişuri încercăm fiecare să găsim calea mai bună, mai uşoară. Dar nu toţi avem noroc de aceasta.

    Fie că suntem copii, adulţi, părinţi, mereu vom întâmpina greutăţi, probleme ce trebuie rezolvate, fie ele oricât de mici. Nimeni nu are o viaţă boemă!

   Unii fac cură de slăbire, alții participă la terapii legate de anumite boli sau dorințe dar toți fcem tot posibilul pentru a ne îmbunătăți viața.

     Înainte de a lua o decizie majoră, poate nu e considertă de noi ca fiind importantă la acel moment, este important să ne informăm în detaliu la ceea vrem să facem. Întîi să facem o analiză pe baza mai multor date din diferite surse de informare. Același mesaj, poate fi transmis puțin distorsionat, fie din cauza „zgomotelor”, fie din rea voință.

    Orice decidem legat de noi, răspunderea ne revine nouă, în totalitate, pentru că noi punem ideea în aplicare. Și ceea ce facem, gândim, ne caracterizează șo ne influențează, că doar o viață avem!

Bancuri – cu nebuni si psihiatri

Doi nebuni erau inchisi intr-un turn inalt.Acestia vrand sa evadeze, se gandesc cum sa faca:

-Hai sa inodam cearsafurile de pe pat si sa coboram pana jos.

Inoada ei,dar nu ajung pana jos.

Unul din ei zice celuilalt:

– Mi-a venit o idee, la noapte, eu aprind lanterna si tu te cobori pe raza care apare

– Crezi ca eu sunt prost, cat timp cobor pe raza ,tu sa stingi lanterna?

……………………………………………………………..

In cabinetul unui psihiatru intra un individ agitat care incepe sa spuna:

– Domnu’ doctor, cred ca sunt nebun. Cred ca sufar de mania persecutiei, fiindca am impresia ca nimeni nu ma asculta, nimeni nu tine cont de mine …

La care doctorul raspunde:

– Dumneavoastra cand ati intrat in cabinet ?

………………………………………………………………………………..

La un spital de nebuni, apare un doctor care vrea sa elibereze cativa nebuni. Vine unul dintre pacienti, care tragea un bocanc dupa el. Unul din infirmieri ii spune doctorului ca acesta crede ca trage un caine.

Doctoru’ intreaba:

-Ce tragi dupa tine?

-Un bocanc!!!

Doctoru’ pleaca si stabileste sa-l elibereze. Nebunu’ spune:

-Hai Grivei ca l-am pacalit!!!

…………………………………………………………………………

Nebunul se duce la consult la un doctor care avea  doi papagali inchisi intr-o colivie.

Cum ii vede nebunul ii i-a si le da drumul.

Doctorul:

– Ce faci mai nebunule? Ia adu-mi papagalii inapoi!

Se duce nebunul dupa ei si-i gaseste in copac.

Unul era rosu si unul verde.

El il ia numai pe cel rosu si il duce doctorului.

Doctorul:

– Da’ tu n-ai vazut ca sunt doi? Pe celalalt de ce nu l-ai adus?

La care nebunul:

– Da mata n-ai vazut ca celalalt nu era copt inca?

……………………………………………………………………………

Doi nebuni:

  1. – Ba hai sa iti bat un cui in cap!
  2. – Ce dracu ai ma, esti nebun daca dai pe langa si imi spargi capul?

……………………………………………………………………………….

Doi nebuni mergeau prin desert, unul cara in spate un butoi si celalalt cara o usa de masina.

– Tu, de ce cari cu tine butoiul?

– Pai cand mi-e sete mai beau cate o gura de apa. Dar tu de ce cari usa aia de masina in spate?

– Pai, mie cand mi-e cald mai deschid geamul.

………………………………………………………………………………………

Un nebun intr-un sanatoriu izgonea niste muste imaginare. Doctorul il vede si-l intreaba:

– Ce faci? – De ce dai din maini asa disperat?

– Dau mustele astea la o parte?

– Si ce le dai spre mine?

Călătorie printre ani

    Un copil preșcolar este întrebat de mamă, cum i s-a părut noua persoană care-i îndrumă pașii. Copilul îi răspunde că este o femeie bătrână, pentru că are 20 de ani….

   La liceu, un cadru didactic care are vârsta de 30 de ani, este unul bătrân, care nu-i poate înțelege pe adolescenți.

    Un student gândește că la 40 de ani va fi un om plictisit, terminat de viață și trebuie să guste din plăcerile vieții, petreceri, pentru a se pregăti de aceea… bătrânețe.

    La 30 de ani, omul se gândește că este pe un drum al vieții unde călătorește, iar la 50 de ani, totul pare terminat.

    Ajuns în pragul vârstei de aur, omul își calculează timpul până la pensionare, când va fi… bătrân.

   La pensie, omul privește în urmă cu mândrie și asteaptă să beneficieze de un nou început, o nouă tinerețe, considerând că până la 80 de ani, este o persoană matură și dinamică.

    Ajuns la venerabilă vârstă de 80 de ani, omul descoperă tinerețea veșnică și devine conștient că un om bătrân, este acela care își reprezintă vârsta prin trei cifre.

    Omul nu este bătrân atunci când îl consideră cei din juruul său, ci atunci când el se resemnează într-o viață pierdută de realitate.

    Fiecare om are o vârstă pe care o gestionează și-i descoperă marile avanteje și se poartă exact cum consideră el însuți.

   Vârsta nu este cea pe care ne-o vedem scrisă în cartea de identitate, ci cea pe care o trăim și o simțim, efectiv!

IMPREsii şi expreSII

      De multe ori, categorisim şi decidem despre un om sau o ființă, după prima impresie. Suntem conştienţi că cineva este simpatic sau antipatic. Ne uităm la expresia feţei şi luăm o decizie care ni se pare definitivă.

     Însă după unele vorbe schimbate, poate nu chiar de la primele, putem uşor constata că ne-am înşelat la prima „etichetare”!

       Uneori nu este uşor să recunoşti o eroare sau poate da… dacă este în folosul cuiva…

       Noi avem impresia că știm tot și uneori suntem în stare de multe, dar este doar iluzie.

    Indiferent ce anume dorim să comunicăm, expresia facială ne trădează prin comportamentul non-verbal de care uneori nu suntem conștienți. De multe ori, comunicarea verbală transmite un mesaj contradictoriu cu mimica feței, cu gesturile, cu tot ceea ce comunică vizual prin acele părți ale corpului care ne trădează.

      Nu trebuie să avem impresii pentru că nu întotdeauna expresiile ne trădează.

Un blog despre viața de zi cu zi

%d blogeri au apreciat: