Toate articolele scrise de Mendre

Deformarea profesională

      Omul este atât de preocupat de propria profesie încât şi în timpul liber, întâi remarcă cele legate de meseria lui, apoi descoperă ceea ce este în jur.

     Un electrician, indiferent unde se află, vede calitatea iluminatului, prizele, întrerupătoarele…

    Un pompier, reprezentant PSI, caută mereu să vadă indicatoarele de evacuare în caz de urgență, existența stingătoarelor…

     Un tâmplar privește cu atenție ușile, mesele, chiar și când se află la un restaurant pentru a servi masa…

    Un agent de vânzări, evaluează prețurile la componentele din locația unde se află, iar un agent de asigurări își face calculele necesare, cu bonusurile aferente meseriei.

    Un profesor studiază comportamentul celor din jur, constatând numărul claselor de școală finalizate, ale celor de acolo….

      Un mecanic vede imediat lipsa unui șurub, piulită, de la orice… de la mesele din restaurant până la componentele din  interiorul autobuzelor.

    Un stomatolog, în timpul discuțiilor remarcă problemele dentare ale celui din față, fiind apoi atent la spusele acestuia…

     O croitoreasă, remarcă imediat neconcordanța îmbrăcăminții sau perfecțiunea îmbinărilor.

     Și lista poate continua…

   Important este ca să lăsăm cele legate de servici, undeva într-un sertăraș, al timpului și când suntem în afara serviciului, să ne relaxăm. Fiecare moment din viață, își are rostul său.

    Să ne folosim timpul așa cum se cuvine, pentru că este preţios şi avem nevoie de el. Trebuie să fie aliatul nostru.

CURAjul DE GRUP

      Aţi văzut vreodată puterea unui grup?

     Cu cât sunt mai mulţi, cu atât grupul se crede mai puternic. Uneori, doar ei cred acest lucru, alteori însă este chiar adevărat.

   Am văzut grupuri de hoţi, prin grădini, pieţe care comentau şi foloseau cuvinte obscene, chiar dacă fiecare dintre ei, avea o oarecare frică individuală.

    În momentul când grupul se destramă, definitiv sau provizoriu, persoanele devin vulnerabile. Frica îi transformă în adevăraţi atleţi, care fug de mănâncă pământul. Ei gândesc uniform sau deloc. Sunt luaţi de valul grupului iar dacă îi iei la bani mărunţi, nu sunt în stare să lege o idee.

    Când eşti departe de cei cu care ai dispute, sau eşti în cadrul unui grup, te simţi ca un adevărat Zeu. Eşti adus pe pământ doar în momentul când eşti lăsat de izbelişte de cei din jur.

     Oare când îşi dă seama omul că puterea înseamnă de fapt  dreptate, nu doar ideea de grup?

      Hoţii devin şi agresivi când sunt în grup şi ştiu că se pot baza pe cei de lângă ei. Dacă se întâlnesc două grupuri diferite, fie ies scântei, fie totul devine o cursă cu obstacole.

    Persoanele care au un grup compact de lingușitori se cred puternici pentru că au informații, dar uneori acele mesaje pot fi ireale, apărute doar pentru ca emițătorul să fie luat în seamă.

    A fi membru al unui grup nu înseamnă să fii puternic, a fi om cu suflet bun înseamnă o diferențiere față de alte ființe, deci….

Legături pierdute!

     Tot mai des aflăm din diferite surse despre persoane care nu se pot acomoda cu cei din jurul lor și decid să se despartă. În prezent, acest fenomen a luat amploare. Este adevărat că multe asemenea relații sunt amplificate atât de sursele mass-media cât și oamenii care le prind din zbor și le transmit mai departe dar toate au la bază un sâmbure de adevăr, că dacă nu ar fi fost nu s-ar fi povestit.

     Fiecare despărțire fie că este pe plan familial sau profesional trebuie să aibă anumite cauze. Niciodată adevărul nu poate fi doar la o persoană, pentru că orice dispută sau conflict apare ca urmare a unor gândiri sau concepții, amplificate de anumite fenomene care pot apărea într-un moment nefavorabil sau doar prielnic interpretărilor.

    Totul ține de sentimente, care din păcate sunt uitate undeva înghesuite în sertarul sufletului. Iubirea, prietenia, recunostința și înțelegerea sunt plecate poate pentru prea mult timp spre o destinație nedefinită.

     Omul este preocupat de realizarea obiectivelor, atingerea țíntelor propuse, uneori uitând care este menirea sa pe lume.

    Noi trebuie să ne amintim de trecut dar să trăim prezentul fără a ne gândi la viitor, pentru că viitorul imediat devine prezent, apoi un simplu trecut…

Vise și visuri

    Toți visăm, dar diferența constă în faptul că unii își amintesc visele iar alții nu. Uneori visele sunt adevărate premoniții.

     Pe lângă obișnuitul vis cu ochii închiși din timpul somnului, mai avem acele visuri proprii, construite de noi, care în timp pot deveni deziluzii sau țeluri în viață. Ne stabilim propriile idealuri care în timp sunt mai mult sau mai puțin, modificate semnificativ.

    Când suntem mici, visăm să fim eroi, să salvăm lumea, iar când creștem neglijăm natura.

      Când suntem la școală, în timp ce profesorii ne predau lecțiile de curs, gândurile se îndreaptă în alte direcții dar cu premiză că de fapt suntem pregătiți să sorbim cuvintele îndrumătorilor, iar când creștem, regretăm lacunele stiinței.

      Când suntem la servici, visăm la liniște și relaxare, la week-end, iar apoi ne dăm seama că anii au trecut și am îmbătrînit mai repede decât ne așteptam.

      Fiecare vis are o diferență semnificativă în funcție de perioadă, vârstă și mentalitate.

      Important este să visăm frumos și să obținem ceea ce vrem, să ne atingem țelurile care să fi spre folosul nostru, spre dezvoltarea noastră mentală și profesională.

Omul de lângă tine

     Fiecare persoană are în anumite momente din viaţă, oameni alături, cu care ia contact.

    De la banalul coleg de banca de la şcoală, la vecinul de pe bancheta autobuzului, până la persoana cu care îţi petreci, teoretic, cea mai mare parte a vieţii sunt oameni care ne pot influenţa într-un fel sau altul viaţa.

    Este greu să apreciezi un număr exact, de persoane care au stat, fizic lângă tine. Nu acelaşi lucru însă, se poate spune despre oamenii care au stat lângă noi ca să ne sprijine în propria noastră viaţă.

   Fiecare persoană are un suflet şi implicit propriile probleme. Uneori nu este bine să te amesteci în treburile altora, dar uneori este inevitabil.

    Un sfat bun, la momentul oportun, poate decide un destin. Fiecare este stăpânul său drum prin viață, dar uneori trebuie să i se arate unde greseşte sau nu abordează corect problema care-i apare în cale.

    Nimeni nu este atotştiutor, toţi greşim, intenţionat sau nu, în viaţă. Trebuie să ne îndreptăm aceste greşeli şi mai ales să fim exemplu pentru alţii. Dacă lăsăm şi pe alţii să se lovească cu capul de pragul de sus, riscăm toţi, în timp să ne lovim şi de „pragul” de jos.

     Evoluţia se face după experienţa acumulată şi după îndrumări, cele care sunt într-adevăr necesare, prin cunoaştere.