Se curăţă, se spală şi se toacă ceapa.. Apoi se căleşte în ulei încins până devine aurie. Se adaugă pasta de tomate şi se lasă la călit încă 2-3 minute, la foc potrivit.
Se pune carnea tocată , se pune sare şi piper, se amestecă şi se lasă la foc mic, până scade zeama de la carne.
Se pun la fiert pastele conform indicaţiilor de pa pachet. Apoi se pun în strecurătoare, se trec prin jet de apă rece şi se lasă la scurs.
Se pun pastele în bol, iar crnea se amestecă printre ele şi se serveşte cu ketchup.
Dacă se doreşte o aromă deosebită, se condimentează carnea cu puţin busuioc sau oregano.
Rețeta este pentru 6 porţii, care se pot găti în circa 50 de minute.
Se spală carnea de iepure şi se usucă. Se curăţă usturoiul şi se taie slănina în fâşii subţiri. Se împănează carnea cu slănină şi usturoi.
Se pune carnea în tavă, se unge cu margarină topită, se presară cu puţină sare şi piper şi se stropeşte cu vinel amestecat cu ulei. Se pun cuişoarele, se pune tava în cuptor , la foc iute, pentru 20 de minute.
Între timp se curăţă şi se spală bine ciupercile. Când se scoate tava din cuptor, se întorc bucăţile de carne şi se aşează ciupercile. Se lasă friptura la cuptor, la foc mic, pentru o oră, timp în care, periodic se stropeşte carnea cu sosul din tavă.
Când friptura este gata, se toarnă smântâna, se stinge focul şi se lasă tava în cuptor cam 5 minute.
Friptura este apetisantă cu salată de sezon sau gogoşari în oţet.
Omul este o ființă care cugetă. Se știe că filosofii au descris individul ca fiind o „trestie în bătaia vântului care se îndoaie dar nu se rupe”.
Omul se naște ca urmare a unei iubiri, fie împărtășită reciproc sau doar prin voința Domnului. În cadrul evoluției sociale și spirituale, individul își conștruiește viața de familie și pe cea profesională având unele criterii bine stabilite.
În timpul evoluției, individul nu este singur și intră mereu în contact cu alte persoane. De multe ori, avem impresia că o anumită persoană pare cunoscută deși nu am văzut-o niciodată până atunci. Poate fi o amintire din altă viața sau simțim un magnet puternic care ne atrage, dezvoltându-se energiile pozitive. Un om se poate atașa cu ușurință de alte persoane când consideră că empatizează cu acesta.
O expresie des folosită este cea conform căreia „ochii sunt oglinda sufletului”, pentru că dacă privitorul interpretează corect semnalul ochiilor celui cu care comunică, își poate da seama de starea sufletească a persoanei cu care interacționeză.
Un mod de comunicare nonverbală este privirea, prin intermediul căruia se transmit emoțiile, stările sufletești și sentimentele. Ochii nu pot minți, pentru că dacă expresiile faciale, gesturile se pot coordona conform dorințelor, ochiul răspunte instinctului. Ochiul este cel care face legătura dintre sine și lumea din jur.
Ataşamentul are un rol esenţial în procesul de integrare socială a individului. Comportamental, omul se manifestă prin căutarea proximităţii şi a contactului direct cu persoana respectivă, mai ales în momentele de dificultate.
Așa cum am spus, omul este o ființă care gândește, motiv pentru care și atașamentul poate fi influențat de anumite concepții și mentalități ale acestuia care stau la baza principiilor de viață ale acestuia.
Unii indivizi se atașează de anumite persoane doar pentru a-și satisface propriile dorințe, să-și îndeplinească visurile și să aibă de fapt, un profit în viață. Câte persoane care au fost bogate, devenind săraci, și-au păstrat prietenii, persoanele atașate în totalitate? Uneori la bine, atașamentul există, iar la rău, fiecare cu drumul său.
Omul care nu-și privește partenerii de discuții în ochi, este o persoană care are ceva de ascuns sau oferă informații false.
Ochiul, implicit privirea, reprezintă unul dintre cele mai complexe și importante organe ale corpului uman. Importanța acestui simț vizual se datorează puterii de procesare a creierului, întrucât o mare parte îi este destinată acestuia. Unul dintre rolurile pe care îl are ochiul uman este acela că furnizează informații într-un mod multicolor și generează diverse senzații. Cu ajutorul luminii, ochiul discerne atât culorile, cât și formele de aproape până la distanță.
Prin privire putem obține de asemenea satisfacția, plăcerea unor sentimente, obiecte, situații. Cu ajutorul privirii oamenii se atașează mai ușor, sau nu, de anumite persoane și pot face față anumitor situații.
Fiecare individ, fără a-și da seama uneori, prin intermediul modului de a privi viața și pe cei din jurul său, pas cu pas, oferă informații celor din jur. Este adevărat că nu fiecare receptor al mesajului poate descifra aceste informații codate, dar un psiholog poate determina problemele și poate ajuta emițătorul să-și păstreze energia, puterea și să-și îmbunătățească starea sufletească, înainte de a porni pe un drum greșit.
Uneori oamenii constată că se înțeleg din priviri cu alte persoane. În acest mod, ei sunt compatibili și chiar percep imaginile similar și au aceeași logică a gândirii, a rațiunii.
Se poate spune că în psihologie, atașamentul și privirea sunt două moduri de abordare esențiale pentru existența unui om.
Temperamentul constituie latura dinamico-energetică a personalității. Aceasta este dinamică deoarece ne arata cat de iute sau de lentă, de rigidă sau cât de mobilă, de accelerată sau de domoală, de uniformă sau de neuniformă este conduita unei persoane. Latura energetică se remarcă prin faptul că arată câtă energie consumă un individ precum și modul cum o consumă,.
Oamenii nu sunt identici, fiecare are un alt mod de viață, de percepție a mediului înconjurător cu care interacționează. Astfel prin psihocomportamentul lor, unii oameni pot consuma excesiv de multă energie, iar alții prea puțină. În acest mod, unii dețin un surplus de energie, alții se încarcă energetic chiar în mod exploziv.Toate aceste diferențe stabilesc felul de comportament dezvoltat de fiecare om in parte.
Pentru a stabili și identifica temperamentul trebuie urmăriți unii factori psihocomportamentali precum: ritmul (viteza cu care individul își desfășoară trăirile și stările), intensitatea vieții psihice, durabilitatea în timp a manifestărilor psihocomportamentale; impresionabilitatea și intensitatea vieții psihice corelată cu tempoul și frecvența trăirilor psihice. Alți factori influențabili ai temperamentului sunt: manifestarea psihică (egalitatea sau inegalitatea acestei manifestări), capacitatea de adaptare la situațiile noi, modul de folosire și de consumare a energiei psihice și timpul de acțiune (timpul petrecut între intrarea și ieșirea din cadrul unei acțiuni).
Este absolut evident că oamenii diferă din punct de vedere al acestor factori psihocomportamentali, unii fiind mai activi, alții mai lenți, mai calculați, mai impasibili sau mai dedicați, influențând astfel consumul propriei energii și nu numai.
Pe baza acestor factori s-au realizat studii și s-au stabilit tipurile comportamentale, adevărate portrete psihocomportamentale: coleric, sangvinic, flegmatic, melancolic.
Colericul se caracterizează ca având o trăsătură specifică privind inegalitatea în desfășurarea manifestărilor sale. Acesta nu cunoaște o cale de mijloc, având ieșiri nestăpânite folosind metode de dezarmare în anumite acțiuni. Acesta are în acest mod un consum mare de energie. Nu este o persoană echilibrată pentru că este caracterizat prin imprevizibilitate.
Sangvinicul se caracterizează prin viociune și prin rapiditatea miăcărilor, a vorbirii, fiind un efervescent emoțional și destul de echilibrat. Psihologii numesc acest temperament ca fiind temperamentul ideal, deoarece factorii definitivatorii îl pun într-o postură benefică în majoritatea situațiilor, dar are ca dezavantaj adaptabilitatea foarte rapidă care poate fi primejdioasă din punct de vedere moral.
Flegmaticul este o prezenta lentă, deține un calm enervant uneori. Acesta nu face mișcări neașteptate sau bruște având un aer de persoană indiferentă, persistând mult în cadrul oricărei activități, motiv pentru care de multe ori au rezultate excepționale.
Melancolicul este considerat un individ slab, puțin rezistent nervos, care nu poate lucra decât în condiții sigure, echilibrate, abordând întotdeauna alegerile sigure. Acest tip de individ nu atrage atenție deși este centrat spre detalii, fiind sensibil dar și interiorizat. Din rândul acestei tipologii apar cele mai multe persoane inadaptabile.
Temperamentul individului este un punct des exploatat de către alțe persoane, mai ales dacă știu să folosească abilitățile și calitățile, chiar și defectele acestor tipologii, una dintre metodele de clasificare a tipului uman.
Indiferent de aspectele psihologice ale firii umane, individul tinde să se retragă în propria-i carapace și să se folosească de ceea ce-l înconjoară, indiferent că este o ființă sau un obiect neînsuflețit. Natura omului tinde spre o extra-valorificare a sa de către sine, poate mult mai mult decât o reprezintă realitatea sa.
Se curăţă ceapa şi usturoiul. Se taie ceapa julien iar usturoiul se zdrobeşte apoi se căleşte într-o tigaie cu unt.
Se curăţă şi se spală, apoi se tai felii ciupercile, care apoi se călesc împreună cu ceapa timp de 5-10 minute.
Între timp se amestecă făina cu vinul şi zeama de lămâie după gust şi se toarnă sosul în tigaie. Se adaugă 200 ml apă, sare şi piper după gust şi se fierbe amestecul obţinut, timp de cîteva minute.
Se bat feliile e carne cu ciocanul pentru şniţele. Se condimentează şi se trece prin făină, oul bătut şi pesmet. Se prăjesc şniţelele în ulei încins, pe ambele părţi, timp de 5 minute. Câns sunt gata se scot pe platou, se toarnă sosul de ciuperci pe ele, iar deasupra se presară pătrunjelul tocat mărunt.
Această reţetă este pentru 4 porţii, care se pot face în circa 30 de minute
