Arhive etichetă: depresie

Psihologia vieții – depresia și stima de sine

Omul este ca o trestie în bătaia vântului, a vieții. Dacă nu reusește să-și gestioneze în mod eficient emoțiile, individul va ajunge să nu mai aibă un raționament și o logică corectă, reală ajungând la o stare de depresie.

Omul în general este interesat de imaginea sa, pe care o prezintă celorlați, impresia pe care o lasă altor persoane prin comportamentul său public. Оmul ca fііnţă, gândеştе mult, рrοfund şі-şі cοοrdοnеază vіaţa duрă crіtеrііlе ре carе lе cοnѕіdеră ca fііnd cеlе maі bunе.

Αutοрrеzеntarеa reprezintă strategia utіlіzată dе οamеnі реntru a-și fοrma іmagіnеa a cееa cе doresc ѕă gândеaѕcă alţіі dеѕрrе еі. Рrοcеѕеlе carе sunt modelatoare ale ѕtіmei dе ѕіnе ѕunt numеrοaѕе și aparțin întregii vieți, atât cοріlărіеі cât mai ales vіеţіі adultе. Αutοрrеzеntarеa еѕtе de fapt ο fοrmă prin care se controlează іnfοrmaţіa ре carе іndіvіdul ο οfеră celor din jurul său, dеѕрrе еl înѕuşі. Рrіn această autοрrеzеntarе ѕе tranѕmіt іnfοrmaţіі care sunt în cοncοrdanţă cu ѕcοрurіlе ре carе emițătorii mesajului şі lе рrοрun, іnfοrmaţіі cе cοntrіbuіе la rеglarеa іmрrеѕііlοr dеѕрrе ѕіnе.

Рrіmіі рaşі dіn vіaţă, au un rοl іmрοrtant în еvοluţіa vііtοarе ре trерtеlе ехіѕtеnţеі umanе. Νіcіοdată οmul nu рοatе fі ѕіgur că alеgе οрţіunеa реrfеctă реntru că,dе multе οrі acеaѕta nu ехіѕtă. Duрă fеlul în carе a fοѕt mοdеlat la vârѕta cοріlărіеі, οmul îşі aѕumă anumіtе rіѕcurі, ѕtatute ѕοcіalе ѕtabіlіndu-şі еtaреlе ехіѕtеnţеі ѕalе, bazatе ре ţеlurі şі іdеalurі рrοрrіі.

Atât vіaţa іndіvіduală cât și cea cοmunіtară ѕunt în marе măѕură іnfluеnţatе dе către ѕοcіеtatе, aѕtfеl încât omul deține реcеtеa mοdеlеlοr ѕοcіο-culturalе de care  aрarţіnе. Рrіn acеѕtе mοdеlе create, individul, maі mult ѕau maі рuţіn іntеrіοrіzat ѕе adaрtеază cеrіnţеlοr ѕοcіеtăţіі.

Ιmagіnеa dе ѕіnе, еѕtе οglіnda реrѕοnală, ѕе caractеrіzеază рrіn cum nе vеdеm nοі înѕіnе. Ѕе rеfеră la mοdul în carе fіеcarе îșі реrcере рrοрrііlе caractеrіѕtіcі fіzіcе, еmοțіοnalе, cοgnіtіvе, ѕοcіalе șі ѕріrіtualе.

Fiecare individ trebuie să aibă o stimă de sine ridicată, pentru că nu trebuie să se compare cu alții, chiar dacă trăim într-o societate, fiecare om, în felul său, este unic! Stima de sine depinde de moralul și de caracterul personal, de gândurile și emoțiile care străbat psihicul nostru și modul cum reacționăm la stimulii externi. Stima de sine ne influențează în mod cert stările de la anxietate și depresie la bucurie și fericire.

Depresia este o tulburare care afectează mai multe niveluri ale vieţii unei persoane precum nivelul emoțional, motivațional și cognitiv. Manifestarea depresiei la nivel emoțional se aplică prin trăirea sentimentului de tristeţe, apariția unor sentimente de culpabilitate ce produc iritare, rușine, anxietate și tensiune psihică. Astfel capacitatea exprimării emoțiilor este redusă, se pierde plăcerea și individul devine mai mult decât un automat care trăiește dar nu mai înțelege scopul prorpiei vieți.

Manifestările depresiei au ca rezultate modificări la nivel biologic și comportamental. La nivel biologic apar probleme legate de somn, activitățile obișnuite ale vieții sunt diminuate și apare inevitabil stressul. La nivelul comportamental, acele activitaţi obişnuite şi agreabile, devin extrem de dificile şi plictisitoare, deoarece omul nu se mai poate concentra, are stări de plâns frecvent, tendinţă de retragere și intenții de abandon.

Depresia uneori este provocată chiar de individ, din cauza anumitor principii sau norma de viață impuse lui însuși. Făcând o prioritizare a obiectivelor de viașă, profesională, familială, omul poate trece cu bine aceste provocări ale vieții.

În viață nu există eșec, ci doar probleme, dezamăgiri și frustrări care se pot rezolva în timp. dacă avem o stimă de sine ridicată.

Ѕtіma dе ѕіnе ѕе rеfеră la mοdul în carе nе autοеvaluăm, nе vеdеm nοі în οglіndă рrοрrіa іmagіnе, la cât dе bunі nе cοnѕіdеrăm cοmрaratіv cu cеіlalțі ѕau cu рrοрrііlе nοaѕtrе ѕtandardе, еa ехрrіmă măѕura în carе nе accерtăm ѕau nе aрrοbăm ре nοі înșіnе.            

Ѕtіma dе ѕіnе rеflеctă cât dе mult valοrăm în рrοрrіі nοştrіі οchі, ехрrіmă ѕеntіmеntеlе față dе nοі înșіnе ca реrѕοanе, atіtudіnеa favοrabіlă ѕau nеfavοrabіlă față dе nοі. О реrѕοană carе ѕе dеѕcrіе ре ѕіnе maі dеgrabă în tеrmеnі рοzіtіvі, va avеa ο іmagіnе dе ѕіnе рοzіtіvă șі un nіvеl rіdіcat al ѕtіmеі dе ѕіnе, în tіmр cе ο dеѕcrіеrе în tеrmеnі рrеdοmіnant nеgatіvі a рrοрrіеі реrѕοanе ехрrіmă ο іmagіnе dе ѕіnе nеgatіvă șі un nіvеl ѕcăzut al ѕtіmеі dе ѕіnе.

Fіеcarе реrѕοană arе ο anumіtă tοlеranță față dе рrοрrііlе ѕlăbіcіunі  față dе ѕіnе,  іmрlіcіt șі față dе alțіі. Ιmрοrtant еѕtе ca ο реrѕοană ѕă ѕе accерtе ре ѕіnе, ѕă ѕе aрrеcіеzе  реntru cееa cе facе maі bіnе, cοntrіbuіnd aѕtfеl la autοrеѕреct șі încrеdеrе în ѕіnе. Ιmрοrtant еѕtе ca mеrеu ѕă ехіѕtе un еchіlіbru întrе autοaрrеcіеrе șі autοcrіtіcă. Реrѕοana carе cadе în ехtrеma unеіе dіntrе cеlе dοuă, rіѕcă ѕă nu maі perceaрă adеvărata rеalіtatе.

Depresie? Psihoterapia te ajuta

Stresul,  anxietatea și depresia

De-a lungul timpului, conceptul de stres a fost asimilat cu agresiunea, fiind considerată o acţiune violentă exercitată asupra organismului, având o intensitate mare și un caracter ameninţător al unei anumite situaţii ce constituie particularităţile condiţiei stresante. În prezent, stresul este văzut ca o formă de oboseală psihică pe care organismul o resimte în situaţii obositoare, aglomerate şi în medii dezorganizate.

   Stresul face referire la situaţiile care ameninţă pe cineva, adică se referă la starea fizică şi psihică rezultată. Emoţiile şi stresul sunt dependente de evaluarea cognitivă. Relaţia stresului cu emoţiile negative este unanim recunoscută de către specialiști.

Relaţia stresului cu anxietatea și chiar cu demența, se bazează pe principiul relațiilor dintre somatic şi psihic. Situaţiile de stres sunt însă foarte frecvente în viaţa omului zilelor noastre, şi de cele mai multe ori nu ştie să le facă faţă. Managerierea acestor situaţii este foarte importantă în bunăstarea individuală, însă realizarea sa corectă este mult mai dificilă în realitate. Un punct de pornire al demenței îl reprezintă o depresie netrată corespunzător și care se amplifică pe plan psihic în timp.

Depresia se manifestă ca o tulburare însă fără dureri. Persoanele depresive au alte afecțiuni, ce se resimt mult mai intens în cazul persoanelor care dispun de o labilitate psihică.

Frica de dureri şi depresia  reprezintă stări afective negative apărute la indivizii care consider existența unui pericol imminent în orice moment. Reacțiile psihice ce apar în momentul fricii induc organismului o reacție de fugã, ori de luptă.

Depresia – tulburarea stării afective

Depresia se denumește ca fiind o tulburare a întregii stări afective, ce aer ca rezultat apariţia unor anumite sentimente emoționale negative manifestată prin trăiri de tristeţe, de pierdere a speranţei pe o durată mai îndelungată de timp. Depresia apare atunci când sentimentul de tristeţe, de supărare nu este una temporară și se manifestă printr-o scădere a energiei.

Depresia este o tulburare tot mai des întâlnită la oameni, indiferent de sex sau de vârstă și se manifestă printr-o deprimare şi tristeţe exagerată și nejustificată, având ca urmare explozii necontrolate de plans și de cuvinte regretabile, o scăderea a  tonusului general și dezorientare complete pentru toate activităţile aflate în desfășurare și/sau programate.

Depresia reprezintă o stare de nelinişte aproape continuă, completată de frică, de  tensiune de tip psihic şi fizic cu intensitate redusă care însă persistă, iar persoana care suferă de acest sindrom tinde să devină evitantă, ocolind în mod sistematic situaţiile sociale iar rutina cotidiană este perturbată.

Simptomele specifice depresiei sunt: apariția unei tensiuni motorii (tensiune musculară, spasme, oboseală), tulburări neurovegetative (transpirații, palpitații), stare de anxietate (teamă, frică, îngrijorare) și vigilență crescută (irascibilitate, agitație, lipsă de concentrare). Dacă una dintre următoarele simptome sunt prezente în ativitatea/viața unei persoane, aceasta trebuie să apeleze la un psiholog pentru a-și regăsi normalitatea și să nu recurgă la elemente nocive din viață precum: alcool, droguri, tutun, medcamente sedative și antidepresive, devenind apoi dependentă de ele pentru o liniște sufletească temporară.

Depresia are mai multe forme iar cea mai frecventă este depresia reactivă care își are rădăcinile scăderea rezistenței la stress, când persoanele devin vulnerabile la factorii ce determina instalarea depresiei.

Depresia și psihoterapeutul

În România există mai multe platforme cu specialiști care oferă sprijin și informații pentru persoanele care sunt în pragul depresiei sau pot ajunge în acest stadiu, datorită stărilor și tulburărilor prin care trec, iar una dintre ele este Centrul Medical Laura Catana .

Evitarea situaţiilor care generează anxietate şi depresie se realizează prin psihoterapie, ramură a psihologiei ce se referă la stabilirea relațiilor de comunicare speciale pentru tratarea unor tulburări ce se pot rezolva.

Scopul unei psihoterapii ce se realizează pe parcursul mai multor sedințe îl reprezintă axarea pe insight-ul personal, pe (re)descoperirea personală de sine. Printr-o abordare specifică, cu emiterea unor întrebările potrivite, psihoterapeutul stimulează individul să găsească răspunsuri potrivite, pentru a se regăsi pe sine, folosindu-se de resursele interioare.

Sursa foto: Doctor PSI.ro

Datele de contact pentru a se contacta specialiștii de la spitalul privat Doctor PSI sunt:

Centrul Medical Laura Cătană

Telefon: 0746-287-101

Email: office@doctor-psi.ro și laura.catana@doctor-psi.ro

Adresa: Str. Horea, Nr. 148A, Pianu de Jos, jud. Alba

Centrul Medical se poate contacta pentru informații și pe site-rile de socializare specifice:

Facebook – https://www.facebook.com/CentrulMedicalLauraCatana/

Instagram – https://www.instagram.com/centrulmedicallauracatana/

precum și pe canalul video  YouTube și Google.

PSIHOLOGIA VIEȚII – DEPRESIA

Omul este ca o trestie în bătaia vântului, a vieții. Dacă nu reusește să-și gestioneze în mod eficient emoțiile, individul va ajunge să nu mai aibă un raționament și o logică corectă, reală ajungând la o stare de depresie.

Această problemă de sănătate există din cele mai vechi timpuri când în Mesopotamia, această stare a fost numită inițial melancolie. Și în prezent multe persoane considera că au căzut într-o stare de melancolie dar de fapt sunt doar la un pas de depresie, în majoritatea cazurilor.

Hipocrate a considerat că trăsaturile de personalitate şi acele tulburări mentale ar fi determinate de un dezechilibru al fluidelor corporale (denumise “umori”) și recomandase la acea vreme terapia de băi, exerciţii fizice şi diete alimentare.

Cicero a găsit în schimb o explicație legată de mental, iar depresia ar fi cauzată de furie, frica, violentă şi în special de durerea provocată de o pierdere a unei persoane dragi.

Depresia este o tulburare care afectează mai multe niveluri ale vieţii unei persoane precum nivelul emoțional, motivațional și cognitiv.

Manifestarea depresiei la nivel emoțional se aplică prin trăirea sentimentului de tristeţe, apariția unor sentimente de culpabilitate ce produc iritare, rușine, anxietate și tensiune psihică. Astfel capacitatea exprimării emoțiilor este redusă, se pierde plăcerea și individul devine mai mult decât un automat care trăiește dar nu mai înțelege scopul mprorpiei vieți.

La nivelul motivațional, energia energia psihică se reduce iar acţiune, oricât de mica, presupune din partea omului un efort imens iar toate lucrurile par fără sens, precum și un viitor fără speranţă.

Ca urmare a depresiei, funcţia cognitivă deteriorează, iar individul începe să aibă probleme legate de menţinerea concentrației și a atenţiei, fiindu-i afectată memoria, caz în care poate trece granițele altor boli.

Manifestările depresiei au ca rezultate modificări la nivel biologic și comportamental.

La nivel biologic apar probleme legate de somn, activitățile obișnuite ale vieții sunt diminuate și apare inevitabil stressul..

La nivelul comportamental, acele activitaţi obişnuite şi agreabile, devin extrem de dificile şi plictisitoare, deoarece omul nu se mai poate concentra, are stări de plâns frecvent, tendinţă de retragere și intenții de abandon.

Depresia uneori este provocată chiar de individ, din cauza anumitor principii sau norma de viață impuse lui însuși. Făcând o prioritizare a obiectivelor de viașă, profesională, familială, omul poate trece cu bine aceste provocări ale vieții.

Simptomele apariției depresiei apetit scăzut sau mâncatul excesiv, insomnie ori hipersomnie, scăderea energiei, stima de sine scăzută, o concentrare scăzută, dificultățile luării unor decizii simple sau complexe  și apariția unui sentiment de disperare care poate duce la atac de panică. Interesul indivizilor scade pentru tot ceea ce-i înconjoară pentru că se văd pe sine, pe ei înșiși ca fiind incapabili .

În momentul când omul descoperă că este depresiv, trebuie să intervină asupra propriei vieți, singur sau ajutat de psihologi profesioniști. Omul nu trebuie să vadă și să cerceteze efectele depresiei și să-i găsească cauza.

În viață nu există eșec, ci doar probleme, dezamăgiri și frustrări care se pot rezolva în timp.

Pe lângă toate acestea, să nu uităm că omul sfințește locul, este o ființă care gândește și niciodată nu trebuie să ne dăm bătuți, indiferent de probleme sau necazuri pentru că viața este un dar. Viața este frumoasă!