Arhive etichetă: anxietate

Ora de psihologie

Psihologia vieții: teamă și anxietate

Lasă un comentariu

De multe ori teama împiedică omul să desfășoare anumite activități, Aceasta stare provoacă anumite reacții ale corpului care trebuie să se adapteze la viața reală.

Αnхіеtatеa rерrеzіntă  о rеaсţіе реrfесt nоrmală şі naturală a соrрuluі la ѕіtuaţііlе ѕtrеѕantе рrіn сarе trесе. Ѕtărіlе dе anхіеtatе alеrtеază pe individ în faţa реrісоlеlоr şі-i  реrmіt acestuia să se ridice și să-și adune atât rеѕurѕеlе cât şі еfоrturіlе fіzісе, еmоţіоnalе şі рѕіhісе реntru a dерăşіі ѕіtuaţііlе сrіtісе.

Αсеaѕta faсе рartе dіn ехіѕtеnţa umană şі ѕе сaraсtеrіzеază рrіntr-un ѕеntіmеnt іmіnеnt dе реrісоl. Ρоatе fі dеfіnіtă сa nеlіnіştе еmоţіоnală сrеѕсută, сu antісірarеa реrісоluluі, ѕе dіfеrеnţіază dе frісă, aсеaѕta fііnd un răѕрunѕ еmоţіоnal la un реrісоl оbіесtіv.

Frісa şі anхіеtatеa ѕunt trăѕăturі іntrіnѕесі соndіţіеі umanе, сu funсţіе adaрtatіvă şі  faс рartе dіn рrосеѕul dеzvоltărіі nоrmalе. Dіѕtіnсţіa întrе frісa şі anхіеtatе, еѕtе dată dе сalіtatеa dе trăіrе antісірatоrіе a anхіеtăţіі vеrѕuѕ frісa,сarе еѕtе aхată ре un оbіесt ѕресіfіс.

Frісa şі anхіеtatеa au aсеlеaşі manіfеѕtărі рѕіhоlоgісе. Ѕunt rеѕіmţіtе сa un ѕеntіmеnt dе tеamă şі tеnѕіunе, fііnd înѕоţіtе dе fеnоmеnе mоtоrіі şі vеgеtatіvе (tranѕріraţіі, uѕсăсіunеa gurіі, durеrі abdоmіnalе, dіarее). Ѕunt rеaсţіі dе реrсерţіе a unuі реrісоl іmіnеnt, frісa aрărând în рrеzеnţa оbіесtuluі ѕau еvеnіmеntuluі ѕtrеѕant, în tіmр се anхіеtatеa еѕtе maі gеnеralіzată, dіfuză şі сu un сaraсtеr antісірatоrіu. Αѕtfеl, рutеm соnѕіdеra anхіеtatеa сa fііnd în aсеlaşі tіmр соnсерt fіzіоlоgіс, fеmоnеnоlоgіс şі соmроrtamеntal, іar dіѕсrерanţеlе dіntrе aсеştі іndісatоrі aі anхіеtăţіі ѕе роt atrіbuі рarţіal mесanіѕmеlоr dе aрărarе.

Αnхіеtatеa arе un dublu ѕtatut, іnсluzând сееa се dеnumіm anхіеtatеa сa trăѕătură nеvrоtісă ѕau сlіnісă şі сееa се numіm anхіеtatе сa ѕtarе оbіесtuală ѕіtuaţіоnală. Αnхіеtatеa сa trăѕătură, arе сaрaсіtatеa dе рrеdіѕроzіţіе în natură, еѕtе рrеdіѕроzіţіa dе a fі anхіоѕ.

Aceste două variabile ale psihologiei au fost studiate din cele mai vechi timpuri de către specialiști în domeniu care au încercat să ofere soluții pentru remedierea problemelor care apar ca urmare a acestor interacțiuni.

Conform opіnіei emise în anul 1957 de către Сattеll, anхіеtatеa еstе sіmіlară сu tеama, dar alți specialiști lеagă anхіеtatеa dе strеss. Rеaсţіa dе strеs este considerată ca fiind un suport psіhosomatіс, bloсând сomunісarea іntеrpеrsonală care este considerată ca fiind modul dе produсеr al anхіеtăţіі.

După 20 de ani, Ladеr a devenit anхіеtatеa ca fiind “o starе afесtіvă nеplăсută având сalіtăţіlе subіесtіvе alе frісіі, asoсіată сu sеntіmеntul unuі pеrісol, amеnіnţarеa fііnd dіfuză, dіsproporţіonată în raport сu іntеnsіtatеa еmoţіеі, sau aparеnt, aсеastă amеnіnţarе lіpsеştе”.

Frеud a соnѕіdеrat că anхіеtatеa este соnѕесіnţa tеnѕіunіlоr ѕехualе rерrіmatе, aроі a a realizat o distincție întrе anхіеtatе оbіесtіvă şі anхіеtatе nеvrоtісă în funсţіе dе ѕurѕa dіnѕрrе сarе şі сum рrоvеnеa реrісоlul – dіn lumеa ехtеrnă ѕau dіn іmрulѕurі іntеrnе.

Se poate сonsіdеra că anхіеtatеa este un сonсеpt fіzіologіс şі сomportamеntal, іar dіsсrеpanţеlе dіntrе aсеştі іndісatorі aі anхіеtăţіі sе pot atrіbuі parţіal mесanіsmеlor dе apărarе care încearcă să învingă frica.

Frica este un mod de auto-apărare a unui individ în fața unui pericol pe care-l conștientizează dar nu trebuie să ajungă la anxietate pentru că omul își cunoaște proprii limite și mereu se află în luptă cu ele. Totul ține de mentalitatea persoanei pentru a trece cu bine de propriile probleme, astfel încât să nu le transmită și altora.

Fotografie proprie
Advertoriale

Depresie? Psihoterapia te ajuta

6 comentarii

Stresul,  anxietatea și depresia

De-a lungul timpului, conceptul de stres a fost asimilat cu agresiunea, fiind considerată o acţiune violentă exercitată asupra organismului, având o intensitate mare și un caracter ameninţător al unei anumite situaţii ce constituie particularităţile condiţiei stresante. În prezent, stresul este văzut ca o formă de oboseală psihică pe care organismul o resimte în situaţii obositoare, aglomerate şi în medii dezorganizate.

   Stresul face referire la situaţiile care ameninţă pe cineva, adică se referă la starea fizică şi psihică rezultată. Emoţiile şi stresul sunt dependente de evaluarea cognitivă. Relaţia stresului cu emoţiile negative este unanim recunoscută de către specialiști.

Relaţia stresului cu anxietatea și chiar cu demența, se bazează pe principiul relațiilor dintre somatic şi psihic. Situaţiile de stres sunt însă foarte frecvente în viaţa omului zilelor noastre, şi de cele mai multe ori nu ştie să le facă faţă. Managerierea acestor situaţii este foarte importantă în bunăstarea individuală, însă realizarea sa corectă este mult mai dificilă în realitate. Un punct de pornire al demenței îl reprezintă o depresie netrată corespunzător și care se amplifică pe plan psihic în timp.

Depresia se manifestă ca o tulburare însă fără dureri. Persoanele depresive au alte afecțiuni, ce se resimt mult mai intens în cazul persoanelor care dispun de o labilitate psihică.

Frica de dureri şi depresia  reprezintă stări afective negative apărute la indivizii care consider existența unui pericol imminent în orice moment. Reacțiile psihice ce apar în momentul fricii induc organismului o reacție de fugã, ori de luptă.

Depresia – tulburarea stării afective

Depresia se denumește ca fiind o tulburare a întregii stări afective, ce aer ca rezultat apariţia unor anumite sentimente emoționale negative manifestată prin trăiri de tristeţe, de pierdere a speranţei pe o durată mai îndelungată de timp. Depresia apare atunci când sentimentul de tristeţe, de supărare nu este una temporară și se manifestă printr-o scădere a energiei.

Depresia este o tulburare tot mai des întâlnită la oameni, indiferent de sex sau de vârstă și se manifestă printr-o deprimare şi tristeţe exagerată și nejustificată, având ca urmare explozii necontrolate de plans și de cuvinte regretabile, o scăderea a  tonusului general și dezorientare complete pentru toate activităţile aflate în desfășurare și/sau programate.

Depresia reprezintă o stare de nelinişte aproape continuă, completată de frică, de  tensiune de tip psihic şi fizic cu intensitate redusă care însă persistă, iar persoana care suferă de acest sindrom tinde să devină evitantă, ocolind în mod sistematic situaţiile sociale iar rutina cotidiană este perturbată.

Simptomele specifice depresiei sunt: apariția unei tensiuni motorii (tensiune musculară, spasme, oboseală), tulburări neurovegetative (transpirații, palpitații), stare de anxietate (teamă, frică, îngrijorare) și vigilență crescută (irascibilitate, agitație, lipsă de concentrare). Dacă una dintre următoarele simptome sunt prezente în ativitatea/viața unei persoane, aceasta trebuie să apeleze la un psiholog pentru a-și regăsi normalitatea și să nu recurgă la elemente nocive din viață precum: alcool, droguri, tutun, medcamente sedative și antidepresive, devenind apoi dependentă de ele pentru o liniște sufletească temporară.

Depresia are mai multe forme iar cea mai frecventă este depresia reactivă care își are rădăcinile scăderea rezistenței la stress, când persoanele devin vulnerabile la factorii ce determina instalarea depresiei.

Depresia și psihoterapeutul

În România există mai multe platforme cu specialiști care oferă sprijin și informații pentru persoanele care sunt în pragul depresiei sau pot ajunge în acest stadiu, datorită stărilor și tulburărilor prin care trec, iar una dintre ele este Centrul Medical Laura Catana .

Evitarea situaţiilor care generează anxietate şi depresie se realizează prin psihoterapie, ramură a psihologiei ce se referă la stabilirea relațiilor de comunicare speciale pentru tratarea unor tulburări ce se pot rezolva.

Scopul unei psihoterapii ce se realizează pe parcursul mai multor sedințe îl reprezintă axarea pe insight-ul personal, pe (re)descoperirea personală de sine. Printr-o abordare specifică, cu emiterea unor întrebările potrivite, psihoterapeutul stimulează individul să găsească răspunsuri potrivite, pentru a se regăsi pe sine, folosindu-se de resursele interioare.

Sursa foto: Doctor PSI.ro

Datele de contact pentru a se contacta specialiștii de la spitalul privat Doctor PSI sunt:

Centrul Medical Laura Cătană

Telefon: 0746-287-101

Email: office@doctor-psi.ro și laura.catana@doctor-psi.ro

Adresa: Str. Horea, Nr. 148A, Pianu de Jos, jud. Alba

Centrul Medical se poate contacta pentru informații și pe site-rile de socializare specifice:

Facebook – https://www.facebook.com/CentrulMedicalLauraCatana/

Instagram – https://www.instagram.com/centrulmedicallauracatana/

precum și pe canalul video  YouTube și Google.

Ora de psihologie

PSIHOLOGIA VIEȚII – STRESSUL

Lasă un comentariu

Stresul reprezintă o stare de disconfort și se referă în general la presiunea și tensiunea care acționează asupra unor stimuli ai omului, luate în sens negativ.

Denumirea vine din limba franceză “destresse”, care a fost preluată ulterior și în limba engleză ca “stress”.  În timp ce în limba engleză acest termen are pe lângă sensul negativ și conotații pozitive, în limba română, cuvântul este unul care induce automat situații legate de dureri psihice, suferințe, neliniști, deci totul luat în mod negativ, similar cu sensul din limba franceză.

Omul care se simte agitat, presat de timp, aflat în tensiune din cauza anumitor probleme sau situații care au apărut în viața lui, familială sau profesională, este un om stresat.

Sănătatea individului este cel mai de preț bun al său. Stresul poate duce la boli, care la rândul lor, să continue să inducă o stare de nervi, de tristețe, deci stres, asupra individului respectiv.

Performanțele oamenilor sunt influențate de stările prin care trec, indiferent că sunt intermediare sau nu. Un om agitat și indispus provoacă stres și randamentul său scade, iar performanțele acestuia se diminuează.

Luarea unor decizii, importante sau nu, impun o anumită raționalizare, o gândire care produce presiune iar individul stresat trebuie să aibă decizii corecte și reale.

Manifestarea stresului asupra omului are urmări psihosomatice precum: migrena, ulcerul, tromboflebită, durere de spate, durere de gât, durere de umăr, astm și ceea ce este cel mai grav: atacuri de cord. Problemele legate de mental, care sunt efecte ale stresului sunt: anxietatea, neliniștea, depresia, anorexia nervoasă și obezitatea.

Datorită stresului, multe persoane consumă în exces ciocolată, alcool pentru a se relaxa.

Anxietatea este un factor important în cadrul problemelor de sănătate cauzate de stresul din viață. Apare în special la persoanele ce prestează munci mai grele decât ar putea face, care sunt bolnave, sărace sau cu probleme ce le produc disperare.

Depresia apare în momentul când unele persoane se simt vionovate pentru lipsă de timp, de preocupare față de familie, neglijență datorată muncii.

Anorexia nervoasă face parte din tulburările induse psihologic datorită frustrării, supraprotecție, lipsa gestionării corecte a conflictelor și a rigidității de care dau dovadă acele persoane. Acestea se pot trata prin terapie.

Obezitatea este ceea ce se observă vizibil în zilele noastre. Aceasta se datorează mecanismelor centrului reglator de apetit. Unele persoană mănâncă mult din cauza agitației, nervozității și a stresului. O alimentație adecvată și sănătoasă este mai mult decât eficientă.

Comportamentul omului este influențat de stările acestuia. Stresul face parte din acest mod de viață, în funcție de psihicul și mentalitatea individului. Stresul a existat și va fi mereu prezent, influențând destinul oamenilor și perspectivele societății. Psihologia pozitivă poate fi o sanșă pentru reglementarea unor anumite probleme ce apar în existența omului.

Stresul în general este provocat de lipsa timpului, de fuga omului pe calea vieții și dorința de a realiza multe în timp cât mai scurt. Stresul profesional este un alt element negativ care influențează alături de alte componente stresante existența individului și regăsirea acestuia într-o etapă pozitivă cu ceea ce-l înconjoară.

Ora de psihologie

Psihologia vieții – anxietatea

2 comentarii

Tot mai des auzim că oamenii suferă de anxietate. Omul nu este bolnav fizic dar psihic, în general omul este inadaptabil.

Oamenii devin anxioşi în situaţii care pentru majoritatea oamenilor nu sunt anxiogene, prin intermediul procesului condiţionării. Pentru a modifica acest model de comportament eronat şi dezadaptativ, omul trebuie să înveţe să asocieze situaţia anxiogenă cu o stare psihică pozitivă. Conform specialiștilor din doemniu, a psihologilor, reacţia anxioasă este declanşată de anumiţi stimuli „cheie”.

Anxietatea nu este boală doar o stare care se poate vindecă, cu condiția identificării situației care a generat-o.

Ce poate fi la baza anxietății? Pot fi unel trăiri emoţionale de tip: panică, depresie sau furie care implicit înfluențează starea fizică a omului prin reacţii fiziologice prin: tahicardie, senzaţii de sufocare, dureri de stomac, ameţeli, paloare și chiar roşeaţă în obraji. Nu înseamnă că toate persoanele care sunt îmbujorate suferă de anxietate!

Majoritatea oamenilor sunt anxiosi și tensionați în fața amenințărilor stresante. Asemenea trăiri reprezintă niște reacții normale la stres. Anxietatea este considerată anormală atunci când apare în acele situații când majoritatea indivizilor le pot controla cu ușurință.

Tulburările anxioase includ un grup de tulburări în care ori anxietatea este sindromul principal ( anxietate generalizată și tulburări de panică) sau este trăită atunci când individul încearcă să-și controleze anumite comportamente inadaptate.

Frica este o reacţie emoţională cu caracter adaptativ pentru că în cazul unor ameniţări, aceasta mobilizează individul să ia anumite măsuri pentru a-și salva viaţa. Acest mecanism funcţionează şi în cazul fricilor psihologice, determinând subiectul să întreprindă acţiuni de autoprotecţie.

Teama moderată duce la creșterea stării de percepție și la capacitatea de concentrare a atenţiei, astfel încât gândirea să fie mult mai clară şi mai rapidă. Teama  mobilizează energiile și implicit activează reflexele astfel încât persoana respectivă să fie în stare să acţioneze mai repede şi mai bine.

De multe ori, frica sau temerile iraționale apar când individul se simte şi se comportă ca în cazul unui pericol major, dar pur și simplu în situaţia unui pericol minimal sau chiar inexistent, ori existent doar în mintea acestuia.

Anxietatea este definită de specialiştii în psihologie și terapie ca fiind o teamă difuză, fără un obiect bine precizat. Individul trăieşte o încordare continuă, simţindu-se permanent ameninţat. Acesta este extrem de nervos mai ales că nu înțelege ce anume îl sperie atât de tare.

Filosoful Bertrand Russell a remarcat rolul important al familiei în viața individului, susținând că omul care trăiește singur, îți uită sau își renegă sentimentele devenind deseori o persoană rea. Răutatea vine de la lipsa afecțiunii, a relațiilor și implicit induce necontenit, o stare de supărare, anxietate și de nefericire.

Psihologul Irvin Yalom a susținut în urma propriilor cercetări că „dragostea, anamneza, bolile, anxietatea lui sunt elemente fragile ce trebuie explorate astfel încât să ofere încredere unui individ”.

Psihologul Cosnier a constatat că relaţia stresului cu emoţiile negative este absolut evidentă. Când individul este stresat simte emoţii de frustrare, de anxietate, de agasare, de teamă sau chiar de depresie. Relaţia stresului cu anxietaea se bazează pe principiul interelaţiilor dintre somatic şi psihic.

Anxietatea apare în general provocată de individul în sine, de reacțiile și percepțiile acestuia. De multe ori totul ține doar de mental. Omul poate scăpa de anxietate. Cum?  Omul este liberul său arbitru.